Un fenomen din Rusia apărut în 1998 l-a adus la putere pe Putin: Acum se repetă și-l poate arunca de la Kremlin

15 Iun. 2023, 05:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iun. 2023, 05:41 // Actual //  bani.md

După declanșarea războiului din Ucraina de către Putin în februarie 2022, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei pentru a-i diminua capacitatea de luptă.

Acum în Rusia se produce un fenomen de criză, devalorizarea accentuată a rublei, la fel cum s-a întâmplat în 1998, lucru care a dus atunci la urcarea lui Putin pe tronul de la Kremlin. La fel, în 2023, căderea monedei naționale îl poate arunca pe președintele rus din fotoliul puterii.

Săptămâna aceasta, marți, 12 iunie 2023, rubla rusească a coborât la un minimum al ultimelor 14 luni, iar un dolar s-a tranzacționat cu 84 de ruble, potrivit Express.
Criza rublei ruse din 1998, care l-a adus pe Putin la putere, riscă să-l detroneze în 2023.

Moneda Rusiei a pierdut 57% din valoare în ultimul an, pe măsură ce profiturile din creșterea prețurilor la energie s-au evaporat. Dar aceasta nu este prima dată când rubla s-a prăbușit – ultima dată când a făcut-o, în 1998, capetele liderilor de atunci de la Kremlin, s-au rostogolit.

În urma invaziei Ucrainei de către Vladimir Putin în februarie 2022, valoarea monedei ruse a scăzut cu 40% în două săptămâni – un dolar american a trecut de la cumpărarea sa cu aproximativ 75 de ruble la peste 140.
Acest lucru se poate datora faptului că investitorii de pe piețele valutare erau speriați de ceea ce a fost, în esență, o declarație de război împotriva Occidentului. În ciuda seriei de sancțiuni impuse, prețurile vertiginoase ale energiei au văzut banii curgând în cuferele Moscovei și încrederea a revenit rapid. Din iunie anul trecut, totuși, rubla a fost într-un declin constant pe parcursul unui an, pierzând 34 la sută din valoare.

De data aceasta, aceasta are toate semnele distinctive ale unei crize valutare în Rusia, care arde încet. Potrivit Corporate Finance Institute (CFI), acestea sunt rareori evenimente izolate și sunt adesea însoțite de o criză financiară sau socio-politică.

Criza financiară induce criza politică
De exemplu, nu trebuie să căutăm mai departe decât în Rusia, în 1998, și succesiunea evenimentelor care ar semăna semințele pentru ca Putin să devină liderul țării pentru prima dată.

Într-o criză valutară, moneda națională valorează din ce în ce mai puțin atunci când este tranzacționată cu valute străine pe piețele valutare. Acest lucru este dezvăluit în mod obișnuit de câte unități de monedă poate cumpăra un dolar american – rezerva valutară de referință la nivel mondial.
O prăbușire a valorii monedei are două consecințe majore: importurile devin mai scumpe, cu costurile transferate asupra consumatorilor și devine din ce în ce mai greu pentru țară să-și achite datoriile externe.

Un caz similar în acest sens a avut loc acum 25 de ani în Rusia. Pe măsură ce mileniul se apropia, încrederea investitorilor în capacitatea Moscovei de a implementa reforme economice semnificative era slabă.

Criza financiară din Rusia din 1998 a dus la o inflație atinsă 84% în acel an, ducând la o scădere dramatică a salariilor reale și la tulburări sociale larg răspândite. Muncitorii au organizat proteste și au manifestat în fața reședinței președintelui rus de atunci Boris Elțin.

A urmat o criză politică, exact când sănătatea domnului Elțin s-a clătinat. Pe 21 august, 248 din 450 de parlamentari din parlamentul rus i-au cerut să demisioneze voluntar. După ce și-a schimbat de mai multe ori prim-ministrul, pe măsură ce funcția sa a devenit din ce în ce mai slabă, puțin cunoscutul Vladimir Putin a fost numit în cele din urmă în această funcție în august 1999.

Un sfert de secol mai târziu, Putin este pe scaunul fierbinte în timp ce rubla se prăbușește și economia se îndreaptă spre ruină. Chiar dacă teroarea pe care o exercită asupra Dumei împiedică opoziția politică să-l îndepărteze, este puțin probabil ca elita de afaceri a Rusiei să stea cu mâinile încrucișate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Sept. 2026, 12:23
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Grîu Tatiana
23 Sept. 2026, 12:23 // Uncategorized //  Grîu Tatiana

Un apartament a ajuns să aibă calculat un consum de 364 de metri cubi de apă caldă într-o singură lună, după ce diferența dintre contorul comun al blocului și consumurile declarate a fost repartizată unor locatari cu contoare expirate sau fără date de consum. Cazul este reflectat în proiectul elaborat de Ministerul Energiei pentru modificarea Regulamentului cu privire la prestarea şi achitarea serviciilor comunale şi necomunale, ca exemplu al situațiilor nerealiste la care poate duce actualul mecanism de repartizare.

Pentru a evita astfel de situații, Ministerul Energiei propune schimbări privind facturarea apei, apei calde și energiei termice, dar și modul de verificare a contoarelor și de recalculare a facturilor. Problema contoarelor expirate este una semnificativă. În perioada septembrie 2023 – august 2025, verificarea metrologică a contoarelor era expirată în fiecare lună la aproximativ 6 400–7 700 de apartamente din aria de activitate a Termoelectrica. În același timp, întreprinderea a identificat aproximativ 100 de unități lunar în care indicii reali ai contoarelor de apă caldă nu corespundeau celor declarați de proprietari sau locatari.

În acest context, proiectul propune ca apartamentele fără contoare sau cu contoare a căror verificare metrologică a expirat să fie facturate după norma de consum per persoană doar în primele trei luni. După această perioadă, diferențele de consum vor fi repartizate între unitățile necontorizate. Dacă diferența nu este acoperită, restul va fi împărțit între toate apartamentele, proporțional consumului declarat sau facturat. Aceeași regulă este prevăzută și pentru apa caldă.

Proiectul introduce și obligația furnizorului sau distribuitorului de a anunța consumatorul cu cel puțin trei luni înainte că urmează să expire verificarea metrologică a contorului. Totodată, volumul total facturat pe baza datelor declarate și a regulilor pentru unitățile necontorizate nu va putea depăși volumul înregistrat de contorul de branșament pentru perioada respectivă.

Se schimbă și regula privind verificarea efectivă a datelor. În prezent, regulamentul prevede verificarea o dată la trei luni, însă documentele arată că această obligație nu este respectată în practică. Proiectul propune ca administratorii sau gestionarii, împreună cu prestatorii, să verifice datele contoarelor și consumurile declarate sau facturate cel puțin o dată la șase luni. Pentru fiecare unitate ar urma să fie întocmit un act de inspectare, iar diferențele constatate să fie reflectate în factura următoare.

Vor fi clarificate și diferențele dintre contorul comun al blocului și contoarele individuale. Acestea vor fi repartizate tuturor unităților din bloc, inclusiv celor cu contracte directe cu furnizorul, dacă nu au existat scurgeri în rețelele comune. Volumul repartizat suplimentar va fi evidențiat separat și nu va fi adăugat la consumul înregistrat de contorul individual.

O altă schimbare vizează facturile greșite. În prezent, consumatorul poate cere recalcularea în termen de șase luni de la emiterea facturii. Proiectul păstrează acest termen pentru erorile imputabile consumatorului. Dacă însă eroarea aparține furnizorului, operatorului, administratorului sau gestionarului, recalcularea ar putea acoperi întreaga perioadă în care a existat eroarea.

Facturarea va fi făcută integral la nivelul blocului pentru toți consumatorii, indiferent dacă au sau nu contracte directe cu furnizorul. Proiectul clarifică și obligațiile administratorilor privind sigilarea contoarelor și evidența verificărilor metrologice.

Sunt propuse și modificări tehnice la calculul energiei termice. Pentru anumite formule, temperatura apei reci va fi considerată de 5°C în perioada noiembrie–martie și de 15°C în restul anului.

Proiectul, supus consultărilor publice, a fost elaborat după propuneri și sesizări venite de la ANRE, Termoelectrica și CET-Nord.