Ieftinire fără precedent a creditului! BNM reduce rata de bază cu 4% până la 6% anual

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a aprobat, în ședința din 20 iunie 2023, o nouă decizie de politică monetară. Aceasta stabilește că rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este la nivelul de 6,00 la sută anual, cu 4% mai puțin față de ultima decizie a băncii centrale. Totodată, ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight ating nivelul de 8,00 la sută, și, respectiv, de 4,00 la sută anual.

Decizia mai prevede că norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă se menține la nivelul de 34,0 la sută din baza de calcul. De asemenea, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 45,0 la sută din baza de calcul.

Această hotărâre continuă șirul de măsuri stimulative adoptate de BNM în ultima perioadă, cu scopul de a crea condițiile monetare necesare pentru a readuce inflația în proximitatea țintei de 5,0 la sută cu o posibilă deviere de ± 1,5 puncte procentuale.

Decizia vine să susțină echilibrarea economiei naționale prin crearea condițiilor monetare ce vor înviora creditarea, iar cea din urmă va contribui la impulsionarea cererii agregate.

Astfel, informațiile macroeconomice noi disponibile după finalizarea rundei precedente de prognoză confirmă validitatea prognozei BNM despre evoluția inflației.

De asemenea, BNM informează că riscurile și incertitudinile se mențin. Astfel, situația tensionată din regiune, volatilitatea prețurilor la resursele energetice pe plan regional, modalitatea de ajustare a tarifelor la serviciile comunale (gaz natural, energie termică și energie electrică) mențin incertitudinea privind perspectiva inflației pe termen scurt și mediu. Relevantă rămâne și incertitudinea cu privire la producția agricolă din anul curent și din anul viitor.

BNM va monitoriza în continuare cu precauție situația macroeconomică internă și cea externă, riscurile și incertitudinile asupra evoluției inflației pe termen scurt și mediu, astfel încât să ia decizii oportune de politică monetară îndreptate spre asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Rata de bază #credit #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.