Pandemia și fotbalul european. Pierderi de peste 8 miliarde de euro

21 Mai 2021, 17:43
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Mai 2021, 17:43 // Actual //  MD Bani

Criza sanitară ar urma să coste cluburile europene peste opt miliarde de euro în două sezoane, o lovitură dură după 20 de ani de creştere neîntreruptă, scrie AGERPRES.

Pandemia nu a evitat niciun club, lipsindu-le „de cel puţin” 10% din veniturile aşteptate în sezoanele 2019/20 şi 2020/21. Per total, în cele două sezoane UEFA a evaluat la 8,7 miliarde de euro pierderile de câştiguri cumulate în rândul celor 55 de campionate ale sale, dintre care 7,2 miliarde de euro pentru cele mai importante 711 cluburi şi 1,5 miliarde de euro pentru celelalte.

Integrând rezultatele contabile deja publicate, precum şi negocierile pentru drepturile de televizare şi alţi indicatori, această estimare cuprinsă în raportul de 112 de pagini al UEFA este de departe cea mai precisă evaluare a impactului economic al Covid-19 asupra fotbalului profesionist.

În toamna anului trecut, FIFA a estimat la rândul său că pandemia riscă să amputeze cu 14 miliarde de dolari „totalitatea economiei fotbalului” pentru cele 211 de federaţii ale sale, un calcul care între timp nu a fost detaliat. De asemenea, sindicatul european al cluburilor (ECA) a evaluat la patru miliarde de euro veniturile pierdute de cluburile europene în 2019-20 şi 2020-21, înainte ca fostul său preşedintele Andrea Agnelli să evoce în decembrie un interval cuprins între 6,5 şi 8,5 miliarde de euro.

Închiderea porţilor stadioanelor a avut un impact deosebit, explică UEFA făcând referire la 711 de cluburi de elită: veniturile din vânzările de bilete ar urma să se reducă cu 3,6 până la 4 miliarde de euro pe parcursul a doi ani, urmând să îşi revină pe măsură ce stadioanele se vor umple din nou.

Veniturile comerciale ar urma să se diminueze şi ele cu 2,4 până la 2,7 miliarde euro, în timp ce drepturile de televizare vor fi amputate cu 1,2 până la 1,4 miliarde de euro pe două sezoane, în condiţiile în care au fost deja renegociate, în scădere cu 700 milioane de euro, drepturile de televizare pentru primele cinci campionate.

Criza Covid-19 a întrerupt două decenii de aur pentru fotbalul european, care a înregistrat un ritm mediu de creştere de 8,2% pe an începând din 1999, pentru ca în 2019 să ajungă la venituri cumulate de 23 de miliarde de euro pentru cele 711 de cluburi europene, în frunte cu cluburile engleze. Însă în acest timp, salariile au crescut şi ele pentru ajungând să absoarbă peste 60% din venituri, un „raport semnificativ mai mare decât în orice altă industrie, inclusiv în domeniul băncilor de investiţii”, observă UEFA.

Însă jucătorii nu au acceptat să facă decât un efort modest în contextul pandemiei, cluburile reuşind să facă economii totale în valoare de aproximativ două miliarde de euro dintre care un miliard de euro din salariile pe două sezoane.

În consecinţă, veniturile operaţionale ale cluburilor de fotbal ar urma să se prăbuşească cu 5,3 până la 6,2 miliarde de euro în perioada analizată, în condiţiile în care în 2019 acuzau deja pierderi nete în special din cauza amortizării transferurilor.

Referindu-se la aspectele ce ţin de trezorerie, o miză majoră având în vedere gradul ridicat de îndatorare din sectorul fotbalului profesionist, UEFA atrage atenţia asupra unui „risc existenţial” pentru aproximativ 120 de cluburi, în timp ce altele vor reuşi să îşi acopere pierderile prin contractarea de noi împrumuturi sau solicitând proprietarilor o prelungire.

10 Oct. 2026, 13:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2026, 13:39 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.