Numărul milionarilor chinezi se va dubla până în 2025. Mărirea avuţiei va ajuta țara să evite „capcana venitului mediu”

China îşi va dubla numărul milionarilor în condiţiile în care clasa mijlocie va creşte cu aproape jumătate în următorii cinci ani, ceea ce va stimula consumul în a doua economie a lumii, estimează banca britanică HSBC Holdings Plc.

Potrivit HSBC, numărul chinezilor care dispun de active de investit în valoare de cel puţin 10 milioane de yuani (1,55 milioane de dolari) ar putea ajunge la cinci milioane în 2025, de la peste două milioane în prezent. În aceeaşi perioadă, clasa mijlocie din China, care numără în prezent aproximativ 340 milioane de persoane, va creşte cu 45% până la peste 500 milioane de persoane, scrie AGERPRES.

„Extinderea clasei mijlocii va susţine creşterea economică pe termen mediu şi lung, iar cheltuieile de consum solide vor susţine cererea internă, încrederea companiilor şi cheltuielile de capital. Expansiunea clasei de mijloc va conduce de asemenea la majorarea importurilor de bunuri şi servicii, ceea ce va atrage companiile străine să investească în China”, susţine o echipă de economiştii de la HSBC, condusă de Qu Hongbin.

Extinderea avuţiei va ajuta China să evite aşa-numita „capcană a venitului mediu” (- o zonă în care veniturile nici nu mai cresc, dar nici nu mai scad – n.r.) şi de asemenea va ajuta eforturile Guvernului de la Beijing de a face tranziţia la o economie care se bazează mai mult pe consum, susţin economiştii. „Nu este o exagerare să spunem că clasa mijlocie poate fi coloana vertebrală a strategiei dublei circulaţii a Chinei”, sunt de părere economiştii de la USBC.

Avuţia gospodăriilor chineze ar putea creşte cu aproximativ 8,5% în fiecare din următorii cinci ani, iar activele investibile vor ajunge la 300.000 de miliarde de yuani în 2025, echivalentul a 300% din Produsul Intern Brut al Chinei din 2020.

O clasă de mijloc mai extinsă şi venituri mai mari va însemna creşterea cererii pentru bunuri şi servicii de calitate. HSBC estimează că China va înregistra o creştere a consumului său cu aproximativ 1.100 miliarde de dolari, pentru fiecare majorare cu 20 de dolari a cheltuielilor zilnice ale noii sale clase de mijloc.

Însă, pe măsură ce China devine mai bogată creşte şi decalajul avuţiei, în condiţiile în care cele mai bogate 1% dintre gospodării vor deţine 30% din avuţia Chinei. În aceste condiţii HSBC susţine că este nevoie de mai multe eforturi pentru a reduce inegalitatea veniturilor şi a-i ajuta pe cei săraci să se alăture clasei de mijloc, precum muncitorii emigranţi şi noii absolvenţi de universitate.

#milionari #chinezi #crestere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.