Petroliștii moldoveni scapă de prăpastia falimentului urmare a exporturilor de benzină și motorină în Ucraina

Volumul comerțului extern al Republicii Moldova cu Ucraina era anual la nivel de 600-650 de milioane de dolari. La sfârșitul trimestrului întâi din 2023 a ajuns la 1,8 miliarde de dolari. 95% din creștere s-a datorat majorării exportului de produse moldovenești către Ucraina, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Cel mai mult ce exportăm în Ucraina sunt produsele petroliere. Deoarece noi putem exporta produse petroliere în Ucraina companiile petroliere de la noi rezistă. Profiturile pe care le obțin exportând produse petroliere în Ucraina le permit să activeze.

Acum două zile, ANRE a majorat maja comercială cu 17 bani, la 3,08 bani per litru, pentru companiile petroliere care urmează să fei aplicată din 1 iulie.

Urmare a reglementărilor stricte, pe parcursul anului trecut, numărul benzinăriilor din Moldova a scăzut cu 20%. În același timp, unii participanți la piață vorbesc despre aproape jumătate din numărul total de benzinării închise. Ei atribuie acest lucru reglementării stricte a pieței și marjelor specifice extrem de inechitabile care nu acoperă costurile cu amănuntul. ANRE este la curent cu problema, dar crede în continuare că sunt prea multe benzinării în Moldova. Ministrul Energiei, Victor Parlicov recunoaște că reglementarea este dăunătoare pentru piață, dar schimbarea nu este încă posibilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #petrolisti #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.