Adevăratul test pentru Europa urmează să vină: Coșmarul care va prinde continentul vulnerabil

24 Iun. 2023, 05:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iun. 2023, 05:55 // Actual //  bani.md

Nu este încă clar dacă Ucraina va câștiga războiul, dar Rusia pare că pierde. Poziția Moscovei s-a înrăutățit de când a început invazia, iar asta a schimbat deja poziția altor puteri globale. Statele Unite și NATO au devenit mai credibile, iar China liderul clar al lumii autocratice. Cu toate astea adevăratul test al Europei urmează să vină, iar în cazul unui scenariu de coșmar a unei intervenții a Beijingului în Taiwan, acțiunea ar lăsa Europa vulnerabilă.

Uniunea Europeană s-a descurcat mult mai bine decât au anticipat mulți, dar poate fi totuși cel mai mare învins, mulțumită mai puțin unei Rusii prea agresive decât unei Chinei prea încrezătoare. UE poate rezista probabil consecințelor acestui război, dar ar putea fi contestată critic în următorul, susține Radek Sikorski, europarlamentar polonez, într-o analiză din Foreign Affairs.

Dar europenii au făcut o greșeală presupunând că alții își împărtășesc viziunea asupra lumii. Nici Rusia, nici puterile din Orientul Mijlociu, nici China nu au crezut vreodată că războiul este imposibil, o poziție pe care majoritatea liderilor europeni o acceptă cu greu.

Est-europenii care și-au avertizat prietenii din vestul Europei despre președintele rus Vladimir Putin au fost demiși cu trufie. Din februarie 2022, realitatea amenințării ruse a devenit clară, la fel și slăbiciunea apărării europene.

Deși Europa a adus contribuții militare și umanitare semnificative Ucrainei, de la tancuri germane până la avioane de luptă poloneze și slovace, Statele Unite au fost principalul organizator și coordonator al răspunsului la invazia Rusiei, furnizând informații și gestionând operațiunea de susținere a Kievului.

Faptul că Washington a organizat o astfel de apărare viguroasă a Ucrainei este parțial o chestiune de noroc: dacă Donald Trump ar fi fost în funcție atunci când Putin a invadat, președintele SUA ar fi putut face o călătorie triumfătoare la Moscova în loc de la Kiev.

Nu există nicio garanție a sprijinului viitor al SUA pentru Ucraina. Și chiar dacă ar exista, China ar putea într-o zi să-și ducă la îndeplinire politica oficială și să încerce să reintegreze Taiwanul prin forță, lăsând Statele Unite fără lățimea de bandă politică sau resursele necesare pentru a veni în asistența Europei într-o criză. Pentagonul a abandonat în mod oficial obiectivul de a putea lupta două războaie majore simultan. Data viitoare, Europa ar putea fi singură.

Din acest motiv, UE trebuie să ia în serios apărarea. Fiind o confederație de state suverane care și-au urmat adesea propria politică externă și de apărare în detrimentul Uniunii – și au percepții foarte diferite asupra amenințării reprezentate de Moscova – UE încă nu are o capacitate puternică de apărare și o abordare comună a securității.

Atâta timp cât acesta va fi cazul, blocul va rămâne o putere hibridă: egală cu Statele Unite și China în reglementarea comerțului, standardelor și investițiilor, dar un jucător mai slab când vine vorba de apărare și securitate.

Un conflict între Statele Unite și China care consumă Washingtonul și lasă Europa să se apere. Dar UE nu poate controla viitoarea sa relație cu China. Țările europene sunt puteri de status quo, în timp ce China este una revizionistă. Europa este aliniată cu Statele Unite în recunoașterea naturii provocării prezentate de China, iar UE lucrează deja cu Washington pentru a împiedica Beijingul să achiziționeze tehnologii sensibile.

Dar pentru ca UE să se poată apăra și, prin urmare, să elibereze majoritatea forțelor americane pentru un posibil conflict în Asia, va trebui să ia decizia dificilă de a investi resurse serioase în apărare.

Este nevoie de aproximativ un deceniu pentru ca un nou sistem de arme să progreseze de la concepție la contractare și producție pentru a fi utilizat pe câmpul de luptă. Dacă China se pregătește să cucerească Taiwanul cu forța până la sfârșitul deceniului, așa cum susțin unii analiști, Europa este deja cu mult în urmă. Un război între Statele Unite și China pentru Taiwan ar fi un dezastru pentru Europa, susține europarlamentarul polonez.

O decuplare bruscă de China ar fi de multe ori mai costisitoare, deoarece Europa este mult mai dependentă de China decât de Rusia înainte de război. China nu numai că este cea mai mare sursă a UE de bunuri importate, dar este și o destinație principală a exporturilor europene în general.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.