Meduza: Kremlinul ar fi încercat să negocieze sâmbătă dimineață cu Prigojin, șeful mercenarilor, însă fără rezultat

24 Iun. 2023, 16:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iun. 2023, 16:14 // Actual //  bani.md

Administrația prezidențială a Federației Ruse se teme că în câteva ore mercenarii lui Evgheni Prigojin s-ar putea afla în apropierea Moscovei și că vor începe luptele în apropierea capitalei.

Acest lucru a fost raportat pentru site-ul de știri Meduza de două surse apropiate Kremlinului. Potrivit acestora, vineri, Administrația Prezidențială nu a exclus ca „Prigojin să blufeze” și să încerce să „negocieze ceva pentru el”. Cu toate acestea, după ce mercenarii Wagner au preluat controlul în Rostov pe Don, sâmbătă dimineață, „s-a înțeles că problema este serioasă”.

În același timp, potrivit interlocutorilor Meduza, sâmbătă dimineață, conducerea de vârf a țării spera să rezolve situația „mai mult sau mai puțin pașnic”. Potrivit acestora, la primele ore ale dimineții, Alexandr Harichev, un apropiat al șefului blocului politic de la Kremlin, Serghei Kiriyenko, și șeful departamentului de politică internă al președintelui rus, Andrey Yarin, i-au sunat pe guvernatorii ruși și pe politicienii din sistem și le-au cerut să comenteze situația „în mod blând și fără referiri la personalitatea lui Prigojin”.

După numai o oră și jumătate, „recomandările” s-au schimbat: șefilor de regiuni și politicienilor li s-a spus să îl numească pe Prigojin „trădător” (acest lucru s-a întâmplat chiar înainte ca Putin însuși să vorbească despre evenimente). Această informație a fost confirmată pentru Meduza de o sursă din conducerea unuia dintre partidele parlamentare.

Nu se știe ce s-a întâmplat exact în acea oră și jumătate. Potrivit surselor, în acel moment se desfășurau negocieri nepublice între conducerea de vârf a țării și Prigojin: „Aparent, nu a ieșit nimic din ele”. Dacă Putin a participat la ele este, de asemenea, neclar. În jurul orei 10.00, ora Moscovei, președintele a ținut un discurs televizat în care l-a acuzat pe Prigojin de „trădare”, eliminând astfel complet posibilitatea unei rezolvări pașnice a situației.

O sursă apropiată guvernului rus, precum și o sursă apropiată Kremlinului afirmă că Prigojin „a început să se agite” în urmă cu aproximativ două săptămâni, după ce Putin a declarat că, pentru a continua ostilitățile în Ucraina, grupurile de mercenari trebuie să încheie un contract oficial cu Ministerul Apărării al Federației Ruse (fondatorul Wagner are un conflict de lungă durată cu acest departament).

Prigojin a refuzat categoric să semneze un acord cu departamentul militar, spunând că Ministerul Apărării este „un organism de stat important, o structură importantă”, dar „dacă a fost privatizat de un grup de persoane private, acest lucru nu înseamnă că ar trebui să participăm la această crimă”.

În același timp, omul de afaceri a făcut încercări informale de a eluda ordinul lui Putin. „El [Prigojin] a încercat să împiedice… A înțeles că în acest fel influența sa va fi mult subminată. I-am sunat pe toți, le-am oferit o soluție: ei spun că sunt gata să treacă sub Garda Rusă. În plus, el a cerut insistent controlul asupra pregătirii apărării teritoriale în regiunile de frontieră. A fost refuzat”, spune sursa.

Potrivit acesteia, chiar și atunci „în aer plutea un sentiment rău – ceva se va întâmpla: Prigojin este obișnuit să forțeze și isteria”. Un alt interlocutor apropiat Kremlinului adaugă că forțele de securitate rusești „au dormit” în această situație: „Poate că nu au îndrăznit să-i spună președintelui că ceva nu este în regulă cu Prigojin (…) Din punct de vedere tactic, era mai profitabil să închidă ochii – dacă ai raportat o problemă, trebuie să o rezolvi.”

Una dintre sursele apropiate administrației prezidențiale recunoaște că și Kremlinul a subestimat problema: „Am discutat-o în cadrul unor întâlniri, am fost de acord că este un aventurier îndrăzneț și că nu se comportă conform regulilor. Riscul unei revolte militare a fost considerat zero – au considerat că doar un nebun ar putea face asta. Dar Prigojin chiar a eșuat”.

Acum Kremlinul este sigur că armata și forțele de securitate vor putea opri coloanele de mercenari Wagner. În același timp, unul dintre interlocutori nu are nicio îndoială că cel puțin unii mercenari vor reuși să „pătrundă la Moscova”. O altă sursă, apropiată de Administrația prezidențială, și-a scos deja familia din capitală.

Cu toate acestea, interlocutorii recunosc că însuși faptul că autoritățile ruse au permis declanșarea unei rebeliuni deschise va lovi în statutul și ratingul lui Putin – chiar dacă forțele de securitate vor reuși să învingă armata de mercenari a lui Prigojin: „În ajunul campaniei prezidențiale din 2024, există semnale așa și așa, ca să fiu sincer”. Sursele se așteaptă, de asemenea, la noi „represiuni” în interiorul țării: „Chiar dacă Prigojin este oprit rapid, vor înăspri, pentru orice eventualitate. Dacă nu, și mai mult”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!