Lăcomie, staruri pop, turişti, vreme extremă: ce mai cauzează inflaţie şi încotro se duc dobânzile din zona euro

28 Iun. 2023, 06:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Iun. 2023, 06:56 // Actual //  bani.md

Fenomenul greedflation, sau al practicii prin care companiile profită de costurile ridicate pentru a-şi creşte marjele de profit, a intrat recent în atenţia autorităţilor în din ce în ce mai multe ţări. Însă acesta este doar unul din factorii care alimentează în ultima vreme creşterea preţurilor.

Beyflation sau Switflation este un alt factor, potrivit Reuters. Costul anumitor bunuri este în scădere în unele locuri, însă acest caz nu include şi muzica live. Biletele de concert se scumpesc atât de puternic, încât au atras atenţia economiştilor.

Fanii plătesc o avere pe bilete pentru a asista la cele mai importante showuri muzicale din lume realizate de staruri ca Taylor Swift şi Bruce Springsteen. Iar deşi puţini se în­doiesc de puterea unui concert live Beyonce, aceasta nu a fost inclusă în cifre naţionale privind inflaţia până acum.

Şi revenirea în forţă a turismului alimentează inflaţia. „Cererea susţi­nut ridicată şi disponibilitatea în creştere a consumatorilor de a chel­tui pe călătorii conferă furnizorilor de servicii de travel o putere mai mare de a stabili preţurile. Aceasta le permite să profite de cererea în creştere majorând preţurile mai uşor“, arată analiştii ING.

Vremea extremă creează la rândul ei penurii şi blocaje ce duc la creşterea preţurilor.

Solurile pârjolite şi seceta intensă din Spania de exemplu afectează o gamă largă de culturi şi ameninţă să împingă tot mai sus preţurile alimentelor din multe ţări europene.

Şi revenirea fenomenului El Nino ameninţă să provoace inundaţii în anumite regiuni ale lumii şi secete în altele, putând costa economia mondială mii de miliarde de euro şi alimentând inflaţia, scrie Deutsche Welle.
Pe fondul teme­rilor că ultima fază a El Nino ar putea fi cea mai caldă şi mai costisitoare din isto­rie, ana­liştii consideră că aceasta are şi potenţialul de a prelungi inflaţia alimentară deja ridicată.

În SUA, preşedintele Fed Jerome Powell monitorizează atent nivelul salariilor, preţurilor de con­sum şi al altor indicatori pentru a vedea încotro se îndreaptă inflaţia. Însă pe economişti şi experţii în lanţuri de aprovizionare îi îngrijorează şi situaţia Canalului Panama, unde seceta ameninţă să reinstituie parţial haosul din 2021, împingând în sus inflaţia din SUA, notează Bloomberg.

În acest context inflaţionist, Gita Gopinath, prim adjunct al directorului general al FMI, avertizează că BCE şi celelalte mari bănci centrale ale lumii trebuie să majoreze în continuare dobânzile chiar dacă scumpirea creditului generează perspectiva recesiunii.
BCE va majora probabil în continuare dobânzile după reuniunea din iulie în pofida încetinirii economiei pentru că inflaţia se menţine prea ridicată, a declarat recent Martins Kazaks, strateg al acesteia, potrivit Reuters.

La rândul său, preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat că banca nu va putea probabil să declare sfârşitul ciclului său istoric de majorări de dobânzi prea curând, scrie Bloomberg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Sept. 2026, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2026, 12:10 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat cea mai mare scădere procentuală a populației dintre cele 15 foste republici ale URSS, potrivit datelor datelor statistice care compară populația din 1991 cu cea din 2024–2025.

Conform datelor, populația Republicii Moldova ar fi coborât de la aproximativ 4,4 milioane de locuitori în 1991 la circa 2,4 milioane în prezent. Diferența este de aproximativ 2 milioane de persoane, echivalentul unei scăderi de 45,5%.

Pe locul al doilea se află Ucraina, unde populația ar fi scăzut de la 51,9 milioane la 28,9 milioane de locuitori, adică cu aproximativ 23 de milioane de persoane sau 44,3%.
Urmează Letonia, cu o diminuare de 33,3%, Georgia cu 31,5%, Lituania  cu 24,3%, Estonia cu 18,8%, Belarus cu 9,8%, Armenia cu 9,1%, iar Rusia cu 2,9%.

În termeni absoluți, cea mai mare pierdere este însă înregistrată de Ucraina, cu 23 de milioane de locuitori mai puțin. Rusia ar fi pierdut 4,3 milioane de persoane, iar Republica Moldova – aproximativ 2 milioane.

În același timp, mai multe foste republici sovietice au înregistrat creșteri importante ale populației. Potrivit clasamentului, Turkmenistanul ar fi avansat cu 88,6%, Tadjikistanul – cu 83,6%, Uzbekistanul  cu 81,6%, Kârgâzstanul cu 61,4%, Azerbaidjanul cu 43,7%, iar Kazahstanul cu 23,8%.