Lăcomie, staruri pop, turişti, vreme extremă: ce mai cauzează inflaţie şi încotro se duc dobânzile din zona euro

28 Iun. 2023, 06:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Iun. 2023, 06:56 // Actual //  bani.md

Fenomenul greedflation, sau al practicii prin care companiile profită de costurile ridicate pentru a-şi creşte marjele de profit, a intrat recent în atenţia autorităţilor în din ce în ce mai multe ţări. Însă acesta este doar unul din factorii care alimentează în ultima vreme creşterea preţurilor.

Beyflation sau Switflation este un alt factor, potrivit Reuters. Costul anumitor bunuri este în scădere în unele locuri, însă acest caz nu include şi muzica live. Biletele de concert se scumpesc atât de puternic, încât au atras atenţia economiştilor.

Fanii plătesc o avere pe bilete pentru a asista la cele mai importante showuri muzicale din lume realizate de staruri ca Taylor Swift şi Bruce Springsteen. Iar deşi puţini se în­doiesc de puterea unui concert live Beyonce, aceasta nu a fost inclusă în cifre naţionale privind inflaţia până acum.

Şi revenirea în forţă a turismului alimentează inflaţia. „Cererea susţi­nut ridicată şi disponibilitatea în creştere a consumatorilor de a chel­tui pe călătorii conferă furnizorilor de servicii de travel o putere mai mare de a stabili preţurile. Aceasta le permite să profite de cererea în creştere majorând preţurile mai uşor“, arată analiştii ING.

Vremea extremă creează la rândul ei penurii şi blocaje ce duc la creşterea preţurilor.

Solurile pârjolite şi seceta intensă din Spania de exemplu afectează o gamă largă de culturi şi ameninţă să împingă tot mai sus preţurile alimentelor din multe ţări europene.

Şi revenirea fenomenului El Nino ameninţă să provoace inundaţii în anumite regiuni ale lumii şi secete în altele, putând costa economia mondială mii de miliarde de euro şi alimentând inflaţia, scrie Deutsche Welle.
Pe fondul teme­rilor că ultima fază a El Nino ar putea fi cea mai caldă şi mai costisitoare din isto­rie, ana­liştii consideră că aceasta are şi potenţialul de a prelungi inflaţia alimentară deja ridicată.

În SUA, preşedintele Fed Jerome Powell monitorizează atent nivelul salariilor, preţurilor de con­sum şi al altor indicatori pentru a vedea încotro se îndreaptă inflaţia. Însă pe economişti şi experţii în lanţuri de aprovizionare îi îngrijorează şi situaţia Canalului Panama, unde seceta ameninţă să reinstituie parţial haosul din 2021, împingând în sus inflaţia din SUA, notează Bloomberg.

În acest context inflaţionist, Gita Gopinath, prim adjunct al directorului general al FMI, avertizează că BCE şi celelalte mari bănci centrale ale lumii trebuie să majoreze în continuare dobânzile chiar dacă scumpirea creditului generează perspectiva recesiunii.
BCE va majora probabil în continuare dobânzile după reuniunea din iulie în pofida încetinirii economiei pentru că inflaţia se menţine prea ridicată, a declarat recent Martins Kazaks, strateg al acesteia, potrivit Reuters.

La rândul său, preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat că banca nu va putea probabil să declare sfârşitul ciclului său istoric de majorări de dobânzi prea curând, scrie Bloomberg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Nov. 2026, 16:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 16:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică pregătește modificarea modului de calculare a tarifelor pentru distribuția gazelor naturale, după ce a constatat că actualul mecanism permite includerea în facturile consumatorilor a unor cheltuieli administrative similare, suportate de mai multe companii care aparțin aceluiași proprietar. Autoritatea propune eliminarea recuperării repetate a acestor costuri, măsură care ar putea contribui la reducerea facturilor pentru populație și agenții economici.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, în Republica Moldova activează 18 operatori ai sistemelor de distribuție a gazelor naturale, dintre care 12 sunt afiliați companiei Moldovagaz. Aceștia deservesc aproape 97% dintre consumatorii racordați la rețelele de distribuție.

ANRE explică faptul că, în prezent, veniturile reglementate ale operatorilor sunt calculate separat, inclusiv prin luarea în considerare a propriilor cheltuieli administrative. Ulterior, aceste costuri sunt agregate și recuperate prin tariful uniform de distribuție.

„Includerea integrală în veniturile reglementate a unor cheltuieli administrative similare, suportate de mai multe întreprinderi care aparțin aceluiași fondator, conduce la transferarea asupra consumatorilor a costurilor aferente menținerii unor structuri administrative paralele”, se arată în documentul ANRE.

Autoritatea consideră că recunoașterea acestor cheltuieli în tarif, fără justificarea necesității și eficienței lor, generează costuri suplimentare care contribuie la majorarea tarifului uniform pentru distribuția gazelor naturale.

Noua metodologie ar urma să permită recunoașterea cheltuielilor administrative comune o singură dată, în costurile unui singur operator desemnat de proprietar, pe o perioadă de cinci ani.

Măsura vizează inclusiv cheltuielile pentru conducerea executivă, consilierea managementului, contabilitate, resurse umane, asistență juridică, audit, servicii IT, secretariat, securitate internă și administrarea imobilelor.

În cazul în care proprietarul nu desemnează operatorul care va prelua aceste costuri în calculul tarifar, ANRE va selecta compania cu cea mai mare cifră de afaceri din anul precedent.

Instituția susține că noul mecanism va stimula centralizarea funcțiilor administrative comune și va împiedica includerea în tarife a unor cheltuieli care nu sunt indispensabile activității de distribuție.

„Consumatorii finali care achită prețuri la gazele naturale în componența cărora sunt tarifele pentru serviciul de distribuție vor beneficia de reduceri ale facturilor la gaze naturale”, se menționează în nota de fundamentare.

În prezent, tariful uniform pentru distribuția gazelor naturale către consumatorii racordați la rețelele de presiune joasă este de 4.974 de lei pentru o mie de metri cubi, echivalentul a 4,974 lei pentru un metru cub. Pentru rețelele de presiune medie, tariful constituie 1.463 de lei pentru o mie de metri cubi, iar pentru cele de presiune înaltă – 395 de lei.

Documentul nu prezintă însă o estimare a economiilor care ar putea rezulta din eliminarea cheltuielilor administrative paralele și nici o reducere concretă a tarifelor.