Lovitură pentru Rusia: O monedă internațională va domina lumea în următorii 10 ani

După începutul invaziei lui Putin din Ucraina și impunerea sancțiunilor economice de către Occident împotriva Kremlinului, inclusiv eliminarea Rusiei din sistemul internațional de plăți SWIFT, băncile de la Moscova au renunțat într-un procent ridicat la dolarul american, în tranzacțiile comerciale.

Acum, o analiză efectuată de Forumul Oficial al Instituțiilor Monetare Financiare (OMFIF) din Marea Britanie, îi mai dă o lovitură lui Putin, anunțând că dolarul își va menține dominația mondială și în următorul deceniu. Astfel, Statele Unite își vor asigura întâietatea în privința rezervelor valutare internaționale.

Dolarul își va menține poziția de monedă de rezervă dominantă la nivel mondial în următorul deceniu, încurcând apelurile tot mai mari din partea unor țări, precum Rusia și China, pentru adoptarea de alternative, potrivit unui sondaj anual urmărit îndeaproape de băncile centrale din întreaga lume, potrivit Financial Times.

După începerea războiului din Ucraina, Rusia și China și-au propus să treacă la așa-numita operațiune de ”de-dolarizare”, o acțiune impusă de Putin și Xi, încercare de a scăpa de cea mai puternică monedă din lume, dominată în tranzacțiile din toată lumea.

Pe măsură ce Statele Unite și alte națiuni occidentale au impus sancțiuni economice împotriva Rusiei ca răspuns la invazia sa din Ucraina, Moscova și guvernul chinez au făcut echipă pentru a reduce dependența de dolar și pentru a stabili cooperarea între sistemele lor financiare.

De la invazia din 2022, comerțul ruble-yuani a crescut de optzeci de ori. De-a lungul anilor, ponderea dolarilor americani în rezervele Rusiei a scăzut de la 46% în 2014 la 20% în 2022. Pentru a compensa această reducere, Rusia și-a sporit deținerile în alte valute, euro reprezentând 40% din rezervele valutare și yuanul chinezesc reprezentând 10%.

Forumul OMFIF a constatat că rezervele valutare ale Băncilor Centrale din lume care gestionează aproape 5 miliarde de dolari de active se așteaptă ca dolarul să continue să scadă ca proporție a rezervelor globale la un „ ritm treptat”. Cu toate acestea, va reprezenta în continuare 54% din total peste 10 ani, comparativ cu 58% în prezent, arată sondajul.

Monedele de rezervă sunt active străine deținute în cantități mari de băncile centrale pentru plăți internaționale și pentru susținerea monedelor locale.

Dominanța dolarului a scăzut treptat în ultimele decenii, pe măsură ce rolul SUA în comerțul global a scăzut, în timp ce înghețarea a peste 300 de miliarde de dolari din activele băncii centrale a Rusiei de anul trecut a produs un adevărat șoc la Moscova.
La începutul secolului, dolarul reprezenta mai mult de 70% din rezervele globale, potrivit datelor FMI. Sentimentul dedolarizării este în conformitate cu tendința istorică din ultimii zece ani”, a declarat Nikhil Sanghani, director general la OMFIF.„Managerii rezervelor ne spun că este puțin probabil să existe o tendință majoră din această cale.”

Sondajul OMFIF a constatat că 16% dintre băncile de rezervă plănuiau să crească expunerea la dolari americani în următorii doi ani, comparativ cu 10% care plănuiau să o reducă.

China, cel mai mare deținător de active de rezervă din lume, a făcut eforturi pentru o mai mare adoptare a monedei sale de către alte țări. Ponderea yuanului chinez ca valută de rezervă globală va crește de la 3% în prezent, până la 6% în anul 2033.
Studiul OMFIF a constatat că euro ar fi probabil cel mai mare beneficiar al tendinței de îndepărtare de dolar și de răcire a sentimentului față de China.

În prezent, euro reprezintă aproximativ 23% din rezervele globale, dar un procent net de 14% dintre băncile centrale au declarat că intenționează să-și mărească deținerile în euro în următorii 2 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.