Lovitură pentru Rusia: O monedă internațională va domina lumea în următorii 10 ani

După începutul invaziei lui Putin din Ucraina și impunerea sancțiunilor economice de către Occident împotriva Kremlinului, inclusiv eliminarea Rusiei din sistemul internațional de plăți SWIFT, băncile de la Moscova au renunțat într-un procent ridicat la dolarul american, în tranzacțiile comerciale.

Acum, o analiză efectuată de Forumul Oficial al Instituțiilor Monetare Financiare (OMFIF) din Marea Britanie, îi mai dă o lovitură lui Putin, anunțând că dolarul își va menține dominația mondială și în următorul deceniu. Astfel, Statele Unite își vor asigura întâietatea în privința rezervelor valutare internaționale.

Dolarul își va menține poziția de monedă de rezervă dominantă la nivel mondial în următorul deceniu, încurcând apelurile tot mai mari din partea unor țări, precum Rusia și China, pentru adoptarea de alternative, potrivit unui sondaj anual urmărit îndeaproape de băncile centrale din întreaga lume, potrivit Financial Times.

După începerea războiului din Ucraina, Rusia și China și-au propus să treacă la așa-numita operațiune de ”de-dolarizare”, o acțiune impusă de Putin și Xi, încercare de a scăpa de cea mai puternică monedă din lume, dominată în tranzacțiile din toată lumea.

Pe măsură ce Statele Unite și alte națiuni occidentale au impus sancțiuni economice împotriva Rusiei ca răspuns la invazia sa din Ucraina, Moscova și guvernul chinez au făcut echipă pentru a reduce dependența de dolar și pentru a stabili cooperarea între sistemele lor financiare.

De la invazia din 2022, comerțul ruble-yuani a crescut de optzeci de ori. De-a lungul anilor, ponderea dolarilor americani în rezervele Rusiei a scăzut de la 46% în 2014 la 20% în 2022. Pentru a compensa această reducere, Rusia și-a sporit deținerile în alte valute, euro reprezentând 40% din rezervele valutare și yuanul chinezesc reprezentând 10%.

Forumul OMFIF a constatat că rezervele valutare ale Băncilor Centrale din lume care gestionează aproape 5 miliarde de dolari de active se așteaptă ca dolarul să continue să scadă ca proporție a rezervelor globale la un „ ritm treptat”. Cu toate acestea, va reprezenta în continuare 54% din total peste 10 ani, comparativ cu 58% în prezent, arată sondajul.

Monedele de rezervă sunt active străine deținute în cantități mari de băncile centrale pentru plăți internaționale și pentru susținerea monedelor locale.

Dominanța dolarului a scăzut treptat în ultimele decenii, pe măsură ce rolul SUA în comerțul global a scăzut, în timp ce înghețarea a peste 300 de miliarde de dolari din activele băncii centrale a Rusiei de anul trecut a produs un adevărat șoc la Moscova.
La începutul secolului, dolarul reprezenta mai mult de 70% din rezervele globale, potrivit datelor FMI. Sentimentul dedolarizării este în conformitate cu tendința istorică din ultimii zece ani”, a declarat Nikhil Sanghani, director general la OMFIF.„Managerii rezervelor ne spun că este puțin probabil să existe o tendință majoră din această cale.”

Sondajul OMFIF a constatat că 16% dintre băncile de rezervă plănuiau să crească expunerea la dolari americani în următorii doi ani, comparativ cu 10% care plănuiau să o reducă.

China, cel mai mare deținător de active de rezervă din lume, a făcut eforturi pentru o mai mare adoptare a monedei sale de către alte țări. Ponderea yuanului chinez ca valută de rezervă globală va crește de la 3% în prezent, până la 6% în anul 2033.
Studiul OMFIF a constatat că euro ar fi probabil cel mai mare beneficiar al tendinței de îndepărtare de dolar și de răcire a sentimentului față de China.

În prezent, euro reprezintă aproximativ 23% din rezervele globale, dar un procent net de 14% dintre băncile centrale au declarat că intenționează să-și mărească deținerile în euro în următorii 2 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.