Furtului miliardului din bănci! Rambursarea se face sub viteaza melcului. În zece ani au fost restituiți 15% din bani

La sfârșitul anului 2022, datoria de stat a constituit circa 94,7 miliarde lei, care în comparație cu anul precedent s-a majorat cu circa 16,9 miliarde lei, nivelul atins încadrându-se în plafoanele aprobate prin Legea bugetară anuală, arată un raport de audit al curții de conturi

Din totalul datoriei de stat, datoria de stat internă constituie 34,5 miliarde lei și datoria de stat externă – 60,2 miliarde lei. Ca pondere în PIB, datoria de stat constituie 34,73%, înregistrând cea mai mare valoare în ultimii 5 ani.

Curtea de Conturi spune că o problemă majoră pentru bugetul de stat este și soldul considerabil al datoriei băncilor aflate în proces de insolvabilitate față de Ministerul Finanțelor. Din totalul datoriei preluate de Ministerul Finanțelor de 11,74 miliarde lei, la situația de la sfârșitul anului 2023, din valorificarea activelor sale, băncile au restituit numai 2 miliarde lei, ceea ce constituie doar 15%, din care 63,5 milioane lei au fost restituite în anul 2022.

Banii restituiți Ministerului Finanțelor sunt din comercializarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare Banca de Economii, Unibank și Banca Socială sunt din comercializarea activelor și restituirea împrumuturilor. Or, din banii furați nu a fost restituit niciun leu.

În ritmul actual de restituire a datoriei de 14,1 miliarde de lei (bani garantați de Guvern pentru rambursarea depozitelor persoanelor fizice și juridice n.r) față de Ministerul Finanțelor ar fi necesar 67 de ani.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat de Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Banca Socială #Unibank #BEM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul construcțiilor din Republica Moldova este grav afectat de instabilitate și lipsă de profesionalizare, în contextul unui grad alarmant de muncă neformală, fluctuație ridicată a angajaților și dezechilibru teritorial profund. Avertismentul vine din partea economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a prezentat datele în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, vineri, 18 iulie.

Potrivit acestuia, în 2024, 60% din forța de muncă din construcții a activat la negru, iar dintre cei angajați oficial, un sfert își primește o parte din salariu în plic. Această practică a generat pierderi bugetare de 4,2 miliarde de lei doar anul trecut, din neplata contribuțiilor sociale, medicale și a altor taxe.

„Fluctuația anuală a forței de muncă este de 40%, iar lipsa formării profesionale face imposibilă dezvoltarea durabilă a sectorului. Cu asemenea tendințe, nu poți construi profesioniști”, a declarat Ioniță.

Deși valoarea lucrărilor de construcție, în termeni anuali, a atins aproape 21 miliarde de lei, peste 72% dintre acestea sunt concentrate în municipiul Chișinău. Diferențele între regiuni sunt uriașe – în unele raioane investițiile în construcții sunt de 25 de ori mai mici decât în capitală.

În paralel, se observă un declin al sectorului locuințelor noi: în Chișinău, valoarea lucrărilor a scăzut de la 5,6 miliarde lei în 2021 la 4,5 miliarde lei în 2024, iar valoarea de piață a locuințelor noi s-a redus aproape la jumătate – de la 25,5 la 14,1 miliarde lei.

Veaceslav Ioniță subliniază necesitatea unor reforme sistemice, printre care instituirea unei „Case Sociale a Constructorului”, după modelul României, care să asigure protecție angajaților sezonieri din construcții, oferindu-le 75% din salariu în perioadele fără activitate.