Dolarul american îşi va menţine poziţia de monedă dominantă în constituirea rezervelor în următorul deceniu în pofida apelurilor în creştere venite din partea unor ţări pentru adoptarea unor alternative, relevă un sondaj anual realizat în rândul băncilor centrale, potrivit Financial Times.

Un sondaj realizat de Official Monetary and Financial Institutions Forum (OMFIF), un think-tank bri­tanic, a găsit că bănci centrale ce au sub administrare active de 5.000 mld. dolari se aşteaptă ca dolarul să scadă ca proporţie din re­zervele globale într-un ritm „gra­dual“. Totuşi, acesta va repre­zenta în continuare 54% din total în decurs de 10 ani, comparativ cu 58% în pre­zent.

Printre cei care încearcă să atace hegemonia dolarului este preşe­dintele Braziliei Luiz Inacio Lula da Silva, care a făcut apel la pieţele emergente să-şi revizuiască depen­denţa de moneda americană în cadrul unui summit din Paris de săptă­mâna trecută. Preşedintele Africii de Sud Cyril Ramaphosa a declarat la rândul său că „problema monedelor“ se va afla „pe agenda“ viitoarei reuniuni a ţărilor BRICS din august. Dominaţia dolarului s-a dimi­nuat treptat în ultimele decenii odată cu slăbirea rolului SUA în comerţul mondial, în timp ce îngheţarea unor active de peste 300 miliarde de dolari ale băncii centrale ruseşti anul trecut a declanşat noi apeluri în rândul unora dintre cele mai mari economii emergente ale lumii pentru reorien­tarea către alte monede.
La începutul secolului, dolarul reprezenta peste 70% din rezervele globale, potrivit datelor FMI.

Sondajul OMFIF a găsit că 16% din băncile centrale intenţionează să-şi crească expunerea la dolar în următorii aproximativ doi ani, comparativ cu 10% care intenţionează s-o reducă. Totuşi, pe următorii 10 ani, 6% din băncile centrale se aşteaptă să-şi reducă deţinerile de dolari.

China face în acelaşi timp eforturi pentru a încuraja o adoptare pe scară mai largă a monedei sale de către alte ţări. Totuşi, sancţiunile impuse Rusiei au sporit atenţia asupra problemei geopoliticii, iar unele bănci vor lua în calcul tensiunile SUA cu China şi vor ezita să investească în China în acest moment, susţin analiştii.

Potrivit sondajului OMFIF, doar 13% dintre bănci se aşteaptă să-şi crească deţinerile de yuani, în scădere de la peste 30% anul trecut. Totuşi, pe un orizont de timp de 10 ani, două cincimi dintre băncile centrale se aşteaptă să-şi crească deţinerile de monedă chineză, anticipând că proporţia acesteia în rezervele globale va creşte de la aproximativ 3% la 6% până în 2033.

Sondajul a găsit că euro este probabil cel mai mare beneficiar de pe urma reorientării dincolo de dolar şi de optimismul mai moderat cu privire la China. Euro reprezintă în prezent aproximativ 23% din rezervele globale, însă 14% din băncile centrale au declarat că plănuiesc să-şi crească deţinerile de euro în următorii doi ani. Cererea o devansează pe cea pentru orice altă monedă şi marchează o creştere importantă faţă de anul trecut, când nicio bancă nu s-a gândit să-şi crească rezervele de euro.

Moneda euro şi-a păstrat poziţia de a doua cea mai utilizată monedă pentru comerţ, tranzacţii financiare şi rezerve anul trecut, revelă un raport BCE, potrivit Reuters.
În raportul anual al BCE se subliniază rezilienţa euro, deşi banca avertizează că acest lucru s-ar putea schimba rapid.
În aprilie 2023, de exemplu, utilizarea euro pentru plăţi internaţionale a atins cel mai scăzut nivel din trei ani, în timp ce utilizarea dolarului a urcat uşor, iar cea a yuanului chinez a atins cel mai ridicat nivel din cinci luni, notează Bloomberg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!