Ultimatumul Rusiei: Navele cu cereale ucrainene să părăsească Marea Neagră până pe 17 iulie

Rusia nu vede niciun temei pentru a prelungi acordul care a permis Ucrainei să-şi reia exporturile de cereale prin porturile sale maritime după ce armata rusă a împiedicat folosirea acestora odată cu războiul pornit în februarie 2022, prin urmare Ministerul rus de Externe a transmis marţi că navele ce transportă cereale ucrainene trebuie să părăsească Marea Neagră până la 17 iulie, data când expiră acordul, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

Ministerul rus de Externe subliniază că partea rusă face tot posibilul ca verificările acestor nave în porturile turce să fie efectuate în aşa fel încât să poată ieşi din Marea Neagră până la data menţionată.
În aceeaşi declaraţie, MAE rus afirmă că acordul a permis furnizarea de cereale ucrainene către ţările „bine hrănite”, nu către cele care au cel mai mult nevoie de ele. Cele cinci ţări cele mai sărace – Etiopia, Yemen, Afganistan, Sudan şi Somalia – au primit doar 2,6% din cerealele ucrainene exportate prin Marea Neagră, în timp ce situaţia exporturile de cereale ruseşti „a continuat să se înrăutăţească” din cauza sancţiunilor occidentale.

Rusia a ameninţat în mod reperat că se va retrage din respectivul acord, reclamând faptul că nu a fost respectată componenta înţelegerii care priveşte eliminarea restricţiilor pentru exporturile sale de cereale şi îngrăşăminte, îngreunate indirect prin efectul sancţiunilor financiare occidentale împotriva Rusiei după agresiunea acesteia contra Ucrainei. Rusia a acceptat ultima dată prelungirea acordului cu încă două luni, începând de la jumătatea lunii mai.

„În aceste condiţii, este evident că nu există nicio bază pentru a continua mai departe Iniţiativa Mării Negre”, concluzionează MAE rus, argumentând că nu există niciun progres asupra seriei de cereri pe care Moscova le-a transmis Occidentului, inclusiv cea referitoare la reconectarea Băncii agricole ruse de stat la sistemul internaţional de plăţi SWIFT.

Într-un comentariu separat, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a descris drept „inaplicabilă” o propunere a UE despre care presa a relatat zilele trecute şi care face referire la crearea unei filiale speciale a acestei bănci care să fie conectată la SWIFT.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.