Ultimatumul Rusiei: Navele cu cereale ucrainene să părăsească Marea Neagră până pe 17 iulie

05 Iul. 2023, 05:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iul. 2023, 05:54 // Actual //  bani.md

Rusia nu vede niciun temei pentru a prelungi acordul care a permis Ucrainei să-şi reia exporturile de cereale prin porturile sale maritime după ce armata rusă a împiedicat folosirea acestora odată cu războiul pornit în februarie 2022, prin urmare Ministerul rus de Externe a transmis marţi că navele ce transportă cereale ucrainene trebuie să părăsească Marea Neagră până la 17 iulie, data când expiră acordul, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

Ministerul rus de Externe subliniază că partea rusă face tot posibilul ca verificările acestor nave în porturile turce să fie efectuate în aşa fel încât să poată ieşi din Marea Neagră până la data menţionată.
În aceeaşi declaraţie, MAE rus afirmă că acordul a permis furnizarea de cereale ucrainene către ţările „bine hrănite”, nu către cele care au cel mai mult nevoie de ele. Cele cinci ţări cele mai sărace – Etiopia, Yemen, Afganistan, Sudan şi Somalia – au primit doar 2,6% din cerealele ucrainene exportate prin Marea Neagră, în timp ce situaţia exporturile de cereale ruseşti „a continuat să se înrăutăţească” din cauza sancţiunilor occidentale.

Rusia a ameninţat în mod reperat că se va retrage din respectivul acord, reclamând faptul că nu a fost respectată componenta înţelegerii care priveşte eliminarea restricţiilor pentru exporturile sale de cereale şi îngrăşăminte, îngreunate indirect prin efectul sancţiunilor financiare occidentale împotriva Rusiei după agresiunea acesteia contra Ucrainei. Rusia a acceptat ultima dată prelungirea acordului cu încă două luni, începând de la jumătatea lunii mai.

„În aceste condiţii, este evident că nu există nicio bază pentru a continua mai departe Iniţiativa Mării Negre”, concluzionează MAE rus, argumentând că nu există niciun progres asupra seriei de cereri pe care Moscova le-a transmis Occidentului, inclusiv cea referitoare la reconectarea Băncii agricole ruse de stat la sistemul internaţional de plăţi SWIFT.

Într-un comentariu separat, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a descris drept „inaplicabilă” o propunere a UE despre care presa a relatat zilele trecute şi care face referire la crearea unei filiale speciale a acestei bănci care să fie conectată la SWIFT.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.