Șoc pe piața de energie electrică din Europa. De ce au ajuns prețurile la valori negative

05 Iul. 2023, 05:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iul. 2023, 05:48 // Actual //  bani.md

Preţurile la energie electrică pe piaţa din Europa au coborât marţi în teritoriul negativ, în condiţiile în care energia produsă în parcurile fotovoltaice a inundat reţeaua în jurul prânzului, transmite Bloomberg.

Acesta este un fenomen din ce în ce mai frecvent, pe măsură ce Europa se grăbeşte să construiască mai multe parcuri fotovoltaice şi să reducă cererea pentru combustibili fosili. Potrivit datelor de pe Epex Spot, una dintre cele mai mari burse de energie din Europa, preţurile intraday în Germania, cea mai mare piaţă de electricitate din regiune, au devenit marţi negative în intervalul 1:00 p.m. – 3:00 p.m.

Producţia de electricitate poate fi inflexibilă, în special cu subvenţiile care încurajează mai mulţi producători de regenerabile. Uneori poate fi mai ieftin pentru un producător să îi plătească pe consumatori să utilizeze mai multă electricitate decât să oprească producţia timp de o oră sau două. Iar anumite facilităţi regenerabile, precum panourile fotovoltaice instalate pe acoperiş în Ţările de Jos, primesc subvenţii indiferent de preţurile de pe piaţă. Toţi aceşti factori au ajutat la împingerea preţurilor sub nivelul zero.

Cel mai recent declin al preţurilor vine după minimele istorice atinse în ultimul week-end. Chiar dacă este mai probabil să ai preţuri negative la electricitate în zilele de sâmbătă şi duminică, pentru că atunci cererea este mai redusă, este neobişnuit ca acest lucru să se întâmple în mijlocul săptămânii de lucru.

Fără o modificare semnificativă a cererii, preţurile negative vor deveni şi mai frecvente. Potrivit unor analize efectuate de economiştii de la HSBC Holdings Plc. în Europa ar urma să fie instalate în acest an noi panouri fotovoltaice cu o capacitate de 60 de Gigawaţi, în creştere cu o treime faţă de recordul atins anul trecut.

Asta ar putea crea o oportunitate pentru consumatori să utilizeze mai multă energie la mijlocul zilei pentru a-şi încărca automobilele şi a-şi derula afacerile la cel mai ieftin moment.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.