Lecțiile pe care UE le-a învățat după rebeliunea lui Prigojin. Putin a creat un monstru, iar acum monstrul l-a mușcat

Uniunea Europeană ar trebui să învețe din încercarea lui Evgheni Prigojin de a efectua o lovitură de stat militară în Federația Rusă. Acest lucru a fost scris de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, pe blogul său, pe 4 iulie.

Politicianul european a numit revolta militară din Federația Rusă „evenimente extraordinare” și a evidențiat trei lecții principale pe care Uniunea Europeană ar trebui să le învețe ca urmare a revoltei.

După cum subliniază Josep Borrell, în timpul revoltei, aproape nicio forță nu s-a opus în mod activ capturării clădirii cartierului general, ceea ce arată adâncimea dezacordurilor dintre armata rusă.

Borrell crede despre confruntarea dintre „wagnerieni” și soldații armatei regulate ruse că ilustrează „gradul de patologie” și criza profundă în care se află acum Federația Rusă.

„Putin a creat un monstru, iar acum monstrul l-a mușcat”, a scris Josep Borrell.

Vladimir Putin și-a pierdut autoritatea

Potrivit politicianului european, Vladimir Putin a suferit o pierdere serioasă de putere, care are consecințe asupra viitorului său. El notează că, încercând să-și reconsolideze puterea, președintele rus suprimă mass-media și efectuează „epurări” în mai multe departamente.

„Refuzul președintelui Kazahstanului de a-l sprijini pe Vladimir Putin în timpul acestor evenimente indică, de asemenea, o slăbire suplimentară a influenței Rusiei în rândul vecinilor săi”, a spus Borrell.

Regimul din Belarus este păstrat doar datorită sprijinului Federației Ruse

Josep Borrell a subliniat că orice atentat la puterea lui Vladimir Putin ar duce cel mai probabil la pierderea poziției lui Alexandru Lukașenko.

„Oficial, Lukașenko a jucat un rol notabil în limitarea rebeliunii lui Prigojin. Regimul său, care este respins de marea majoritate a bielorușilor, nu poate supraviețui decât datorită sprijinului Rusiei”, a spus Borrell.

Amintim că, pe 3 iulie, fostul ambasador al SUA în Rusia Michael McFaul a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu se va putea recupera după revolta militară a șefului „Wagner” Evgheni Prigojin. Puterea lui a fost subminată, iar reputația sa de lider invincibil a suferit foarte mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rebeliune #prigojin #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce angajații din Capitală câștigă, în medie, 18.708 lei brut lunar, în raioane precum Briceni și Nisporeni salariile abia ajung la 10.800–11.000 de lei. Diferența depășește 7.700 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că un salariat din Chișinău câștigă, în medie, cu aproximativ 70% mai mult decât unul din Nisporeni, potrivit raportului „Statistica teritorială, ediția 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică (BNS).

Datele arată că, în 2025, câștigul salarial mediu lunar brut la nivel național a constituit 15.594,5 lei, în creștere cu 11,5% comparativ cu anul precedent, când acesta era de 13.990 de lei. În Chișinău, salariul mediu a ajuns la 18.707,8 lei, cu aproximativ 20% peste media națională.

La polul opus se află raionul Briceni, unde salariul mediu brut a constituit numai 10.773,2 lei, urmat de Nisporeni, cu 10.984,9 lei. Astfel, diferența dintre Chișinău și Briceni ajunge la 7.934,6 lei lunar, iar față de Nisporeni – la 7.722,9 lei.

Printre raioanele cu cele mai mici salarii se mai numără Fălești, cu 11.248 de lei, Glodeni – 11.280 de lei, Rîșcani – 11.211 lei, și Găgăuzia, unde salariul mediu brut a ajuns la 11.323 de lei.

Diferențele sunt vizibile și la nivelul regiunilor de dezvoltare. În regiunea Nord, câștigul salarial mediu brut a constituit 12.135 de lei, în Centru – 12.501 lei, iar în Sud – 12.199 de lei. Prin comparație, salariul mediu din Chișinău este cu peste 6.000 de lei mai mare decât în oricare dintre aceste regiuni.

Municipiul Bălți se evidențiază printre centrele economice din afara Capitalei, cu un salariu mediu de 13.700 de lei. Alte raioane cu salarii relativ ridicate sunt Cahul, unde media ajunge la 13.232 de lei, Criuleni – 13.045 de lei, și Hîncești – 12.975 de lei. Chiar și în aceste localități, remunerarea rămâne însă considerabil sub nivelul Chișinăului.

Raportul BNS scoate la iveală și diferențe între salariile femeilor și bărbaților. În Chișinău, bărbații au câștigat în medie 20.599,9 lei brut lunar, în timp ce femeile au primit 16.834,6 lei. Diferența este de 3.765 de lei sau 18,3%, una dintre cele mai marie disparități salariale teritoriale.

La nivel național, salariul mediu al bărbaților a constituit 16.975 de lei, iar al femeilor – 14.360 de lei, ceea ce reprezintă un decalaj de 15,4%.

Există însă și raioane unde raportul este invers. În UTA Găgăuzia, femeile au câștigat în medie 11.767 de lei, față de 10.807 lei în cazul bărbaților. O situație similară se înregistrează în Glodeni, Ialoveni și Cimișlia, unde câștigurile salariale medii ale femeilor le depășesc pe cele ale bărbaților.

Comparativ cu anul 2024, salariile au crescut atât în Capitală, cât și în raioane. În Chișinău, majorarea a fost de 1.752,7 lei, în timp ce în Briceni salariul mediu a crescut cu 1.340,1 lei, iar în Nisporeni – cu 973 de lei. Prin urmare, deși veniturile salariale au crescut, diferența absolută dintre Capitală și unele raioane a continuat să se evidențieze.