Lecțiile pe care UE le-a învățat după rebeliunea lui Prigojin. Putin a creat un monstru, iar acum monstrul l-a mușcat

Uniunea Europeană ar trebui să învețe din încercarea lui Evgheni Prigojin de a efectua o lovitură de stat militară în Federația Rusă. Acest lucru a fost scris de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, pe blogul său, pe 4 iulie.

Politicianul european a numit revolta militară din Federația Rusă „evenimente extraordinare” și a evidențiat trei lecții principale pe care Uniunea Europeană ar trebui să le învețe ca urmare a revoltei.

După cum subliniază Josep Borrell, în timpul revoltei, aproape nicio forță nu s-a opus în mod activ capturării clădirii cartierului general, ceea ce arată adâncimea dezacordurilor dintre armata rusă.

Borrell crede despre confruntarea dintre „wagnerieni” și soldații armatei regulate ruse că ilustrează „gradul de patologie” și criza profundă în care se află acum Federația Rusă.

„Putin a creat un monstru, iar acum monstrul l-a mușcat”, a scris Josep Borrell.

Vladimir Putin și-a pierdut autoritatea

Potrivit politicianului european, Vladimir Putin a suferit o pierdere serioasă de putere, care are consecințe asupra viitorului său. El notează că, încercând să-și reconsolideze puterea, președintele rus suprimă mass-media și efectuează „epurări” în mai multe departamente.

„Refuzul președintelui Kazahstanului de a-l sprijini pe Vladimir Putin în timpul acestor evenimente indică, de asemenea, o slăbire suplimentară a influenței Rusiei în rândul vecinilor săi”, a spus Borrell.

Regimul din Belarus este păstrat doar datorită sprijinului Federației Ruse

Josep Borrell a subliniat că orice atentat la puterea lui Vladimir Putin ar duce cel mai probabil la pierderea poziției lui Alexandru Lukașenko.

„Oficial, Lukașenko a jucat un rol notabil în limitarea rebeliunii lui Prigojin. Regimul său, care este respins de marea majoritate a bielorușilor, nu poate supraviețui decât datorită sprijinului Rusiei”, a spus Borrell.

Amintim că, pe 3 iulie, fostul ambasador al SUA în Rusia Michael McFaul a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu se va putea recupera după revolta militară a șefului „Wagner” Evgheni Prigojin. Puterea lui a fost subminată, iar reputația sa de lider invincibil a suferit foarte mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rebeliune #prigojin #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.