VIDEO Adevărul crud dezvăluit: Putin ajutat să-și finanțeze războiul din Ucraina de firme occidentale

Războiul lui Vladimir Putin din Ucraina ajunge la borna de 500 de zile, iar Rusia nu dă semne că ar termina ostilitățile prea curând. Acum, un nou raport dezvăluie un adevăr crud legat de finanțarea conflictului declanșat de președintele rus: firmele străine occidentale din Rusia aduc mulți bani la bugetul țării, contribuind indirect la cheltuielile de război.

Studiul realizat de către Școala de Economie din Kiev (KSE) și B4Ucraina arată că doar 17% dintre firmele occidentale cu filiale locale în Rusia înaintea invaziei Ucrainei au părăsit țara. Cele rămase au generat venituri totale în 2022 de 177,2 miliarde de dolari (162 de miliarde de euro) în Rusia, potrivit DW.

Raportul arată că multinaționalele din Statele Unite și Europa care activează în Rusia au continuat să plătească taxe la Moscova, finanțând indirect războiul lui Putin din Ucraina.

Potrivit unor estimări, susținerea eforturilor sale militare costă Rusia cel puțin 1 miliard de dolari pe zi, o povară uriașă pentru finanțele Moscovei, în special cu prețurile scăzute la petrol și gaze și sancțiunile legate de energia rusă care afectează principala sursă de venit a Kremlinului.

Potrivit raportului, din 1.387 de companii occidentale cu filiale rusești la începutul invaziei pe scară largă din 24 februarie 2022, doar 241 (17%) au părăsit complet Rusia. Cele care nu au părăsit încă piața rusă au generat anul trecut venituri de 177,2 miliarde de dolari (162 de miliarde de euro) în Rusia.
În februarie, KSE a publicat Unfinished Business, o analiză a ieșirilor de companii care dezvăluie că peste jumătate (56%) dintre companiile internaționale active în Rusia la începutul războiului încă își desfășurau afaceri acolo.

„Aproape nimic nu s-a schimbat chiar și după alte trei luni de violență și dovezi tot mai mari ale crimelor de război comise de trupele ruse; 56% dintre companiile monitorizate de KSE sunt încă angajate să rămână în Rusia”, se arată în raport.

În 2022, corporațiile globale – inclusiv cele care au părăsit după război – au plătit împreună 3,5 miliarde de dolari impozit pe profit, pe câștigurile generate de afacerile lor locale din Rusia. „Acesta este doar vârful aisbergului și probabil o subestimare substanțială a taxelor totale”, se arată în raport.

Firmele americane au încasat cele mai mari venituri totale din Rusia și sunt cei mai mari contribuitori la cuferele Kremlinului prin impozite pe profit, plătind 712 milioane de dolari în 2022, potrivit raportului.

Urmează firmele germane. Ele au plătit 402 milioane de dolari drept impozit pe profit Rusiei în 2022. Companiile care își au sediul central în UE, dar cu filiale locale în Rusia, au plătit 594 de milioane de dolari taxe pe profit.
Veniturile cele mai mari obținute de firmele occidentale în Rusia, în anul 2022, au fost:

1.Philip Morris (SUA) – 7,8 miliarde dolari,

2.Japan Tobacco (Japonia) – 7,3 miliarde dolari,

3.Leroy Merlin (Franța) – 4,9, 4.Pepsi (SUA) – 4,6,

5.British American Tobacco (Marea Britanie) – 4,2,

6.VEON (Țările de Jos) – 4,

7.Auchan (Franța) – 3,4,

8.Metro AG (Germania) – 3,4,

9.Danone (Franța) – 3,

10.Hyundai (Japonia) – 2,6.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #finanțare #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile grâului au crescut puternic în ultimele săptămâni și se apropie de cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul atacurilor asupra porturilor și navelor comerciale din Marea Neagră. Rusia și Ucraina, doi dintre cei mai mari furnizori de cereale ai lumii, se confruntă cu dificultăți tot mai mari în transportarea recoltelor către piețele internaționale.

Contractele futures pentru grâu, considerate un reper pentru piață, au crescut cu peste 17% de la începutul lunii iulie, potrivit Reuters. Printre factorii care au schimbat rapid perspectivele pieței se numără atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră și Dunăre, precum și loviturile asupra terminalelor rusești din Novorossiisk.

Rusia și Ucraina asigură împreună aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu. Rusia este cel mai mare exportator de cereale din lume, iar Ucraina se află pe locul al cincilea. Cele două țări sunt, de asemenea, furnizori importanți de porumb, orz și ulei de floarea-soarelui.

Oxford Economics estimează că perturbarea exporturilor din cele două țări ar putea afecta în acest an până la 86 de milioane de tone de cereale. Aproximativ 52 de milioane de tone ar proveni din Rusia și 34 de milioane de tone din Ucraina.

Ucraina resimte deja efectele atacurilor asupra infrastructurii. Porturile Odesa, Chornomorsk și Pivdennîi sunt esențiale pentru exporturile agricole, însă atacurile asupra navelor și instalațiilor portuare au redus semnificativ transporturile. Potrivit datelor guvernamentale citate în presa internațională, exporturile ucrainene de cereale au scăzut cu aproximativ 75% în august față de aceeași perioadă a anului trecut.

Kievul încearcă să folosească rute alternative prin Dunăre, România și transportul feroviar prin Republica Moldova, însă acestea nu pot înlocui capacitatea porturilor maritime. Chiar și cu o extindere a capacității, rutele alternative ar putea prelua aproximativ 17 milioane de tone de cereale.

Și Rusia se confruntă cu probleme de export. După atacurile asupra infrastructurii din Novorossiisk, cele trei terminale importante pentru exportul de cereale și-au restricționat operațiunile. SovEcon estimează că Rusia ar putea exporta aproximativ 2,2 milioane de tone de cereale în august, față de 4,6 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut.

Potrivit experților, capacitatea de export a Rusiei din Marea Neagră și Marea Azov s-a redus de la aproximativ 3,3 milioane de tone pe lună la circa 250 000 de tone. În prezent, singurul punct rusesc de la Marea Neagră care mai funcționează este instalația din Tuapse, potrivit SovEcon. O parte dintre exporturile rusești este redirecționată către rute din afara bazinului Mării Azov și al Mării Negre, pentru a evita zonele afectate de atacuri.

Situația este cu atât mai importantă în luna august, când comercianții încep să cumpere în cantități mari cerealele din noua recoltă. O eventuală blocare prelungită a porturilor ar putea afecta livrările într-o perioadă esențială pentru comerțul cu cereale.

Estimările experților arată că prețurile mondiale ale alimentelor vor crește cu 11,8% în acest an și cu 4,8% în 2027. Ea avertizează însă că evoluția din regiunea Mării Negre ar putea modifica aceste estimări.