Cea mai mare economie a Europei vrea să le taie părinților cu venituri mari indemnizațiile pentru creșterea copilului

Cabinetul de la Berlin a aprobat miercuri, 5 iulie, un proiect de buget pe 2024 care ar elimina indemnizaţia pentru creşterea copilului în cazul părinţilor cu venituri mari, în cadrul unui pachet de măsuri de austeritate bugetară pe fondul exploziei inflaţiei, transmite Reuters.

Pentru respectarea planului bugetar pe 2024 propus de Ministerul de Finanţe, ministrul Familiei a anunţat că a propus ca părinţii ale căror venituri comune depăşesc 150.000 de euro pe an să nu mai primească indemnizaţie pentru creşterea copilului. Pragul anterior era de 300.000 de euro pe an, descris drept ”foarte, foarte mare” chiar de cancelarul Olaf Scholz.

Venitul mediu al unei gospodării din Germania este de 60.000 de euro.

Propunerea vizând eliminarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului ar afecta 50.000 de părinţi, sau aproximativ 5% din totalul beneficiarilor, şi ar permitea realizarea unor economii de aproximativ 290 de milioane de euro în 2024, a estimat Ministerul Familiei.
Cea mai mare economie a Europei oferă în prezent un sprijin generos pentru familii, în ideea de a combate îmbătrânirea populaţiei şi a încuraja taţii să se implice mai activ în creşterea copiilor, însă în prezent trebuie să adopte tăieri de buget pentru a ţine sub control deficitul.

De asemenea, Cabinetul de la Berlin intenţionează să reducă noile împrumuturi până la limita prevăzută în Constituţie şi să recurgă la reduceri de bugete pentru toate ministerele, exceptând însă apărarea.

Însă intenţia Berlinului de a elimina indemnizaţia pentru creşterea copilului a fost criticată pentru că transmite un semnal greşit cu privire la egalitatea între sexe în principala economie a Europei deoarece ar face femeile, care în mod frecvent câştigă mai puţin decât bărbaţii, să fie complet dependente de partenerii lor în primul an de la naşterea copilului, şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru bărbaţi să stea acasă pentru a avea grijă de copil.

Introdusă în 2007, indemnizaţia pentru creşterea copilului oferea noilor părţi aproximativ 65% din salariul lor lunar, fiind limitată la 1.800 de euro pe lună, pentru o perioadă de până la 14 luni.

Măsurile preconizate au nevoie de aprobarea parlamentarilor înainte de a intra în vigoare. Bundestag-ul (camera inferioară a Parlamentului) va supune la vot întregul buget federal pe 2024 abia în luna decembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copil #indemnizatie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.

#economie #AI #bani