Cel mai scump obiectiv de infrastructură realizat în țara vecină de după revoluția din '89 va fi inaugurat azi

Cel mai scump obiectiv de infrastructură realizat în ultimii 30 de ani în România va fi inaugurat la Brăila. Este vorba despre podul peste Dunăre care va fi deschis circulaţiei rutiere începând de azi, de la ora 13.00.

Conform programului anunţat de organizatori, la festivităţi vor participa Klaus Iohannis, preşedintele României, Marcel Ciolacu, premierul României, Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, Adina Vălean, comisarul european pentru Transport, dar şi reprezentanţi ai ambasadelor şi guvernelor Italiei şi Japoniei, ţările din care provin constructorii principali ai podului.

Podul leagă judeţele Brăila şi Tulcea, dar asigură şi legătura dintre provinciile Muntenia, Dobrogea şi Moldova. Unul dintre picioarele podului se află aproape de intrarea în oraşul Brăila şi la doar 10 kilometri de oraşul Galaţi. Traversarea Dunării va fi gratuită în primii cinci ani, iar la început aceasta se va face doar ziua astfel încât muncitorii să poată demonta schelele pe parcursul nopţii.

Potrivit autorităţilor române, obiectivul de la Brăila este cel mai lung pod suspendat din România şi al treilea din Europa ca dimensiune.

De asemenea, podul este cea mai înaltă construcţie din România şi cea mai scumpă lucrare de infrastructură realizată în ultimii 30 de ani în ţară. Lucrarea a costat aproximativ 363 de milioane de euro, iar banii au fost alocaţi din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Din punct de vedere tehnic, podul are două benzi pe sens, trotuare şi o lungime de 1,9 kilometri. Uriaşele cabluri de ancoraj care susţin construcţia au în compoziţie fire de oţel care însumează 81.000 de kilometri.

În ceea ce priveşte drumurile de legătură, acestea sunt realizate doar parţial, urmând să fie finalizate pe parcursul anului. Drumul principal Brăila-Jijila are o lungime de 19 kilometri si două benzi de circulaţie pe sens. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin are o lungime de 4,3 kilometri şi a fost proiectat cu o bandă de circulaţie pe sens. Șoseaua care vine de la pod va fi legată de Drumul Expres Galaţi-Brăila aflat în construcţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pod #infrastructura #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.