Experții au identificat un mecanism de ajutor pentru fermierii din Orhei, Găgăuzia și Taraclia afectați de criză

Experții “LEX-ECON Consulting” au identificat mai multe soluții pentru salvarea de la faliment a agriculturii Republicii Moldova. Ei au propus autorităților, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, un mecanism de ajutorare a agricultorilor, care poate fi aplicat la nivel național, datorită posibilităților logistice, tehnice și financiare existente.

Experții propun crearea unui fond de suport pentru compensarea costurilor de producere parțiale sau totale pentru roada anului 2022- 2024. În acest context, ei consideră justificată achitarea unui leu pentru un kg de grâu și semințe de floarea-soarelui aflat la depozitele agricultorilor. De asemenea, ei argumentează necesitatea acoperirii cheltuielilor pentru fertilizanți și produse petroliere.

“Având în vedere faptul că conform datelor existente la Ministerul Agriculturii în anul 2022 agricultorii noștri au folosit în mediu 60 kg de fertilizanți la hectar teren arabil, se propune de a procura și repartiza cantitatea acestora tuturor fermierilor care intenționează să însămânțează în toamna anului 2023 și primăvara anului 2024 terenuri cu grâu și semințe de floarea soarelui. De asemenea, conform fișei consumurilor de produse petroliere pentru însămânțarea, tratarea și recoltarea grâului și semințelor de floarea soarelui sunt necesare cca 100-110 litri de motorină la hectar, iar pentru pregătirea terenului / arat și semănat 5,7 litri/ha și 5 litri/ha respectiv sau 1,284 mln litri motorină. Astfel, se propune compensarea totală sau parțială a consumului de motorină pentru însămânțarea terenurilor agricole”, a explicat Octavian Calmîc.

O altă soluție identificată de experții “LEX-ECON Consulting” este compensarea păstrării fructelor și legumelor în depozitele frigorifice.

“În Republica Moldova există peste 700 de depozite frigorifice cu o capacitate totală de stocare de peste 600 mii m3. Coeficientul maximal de încărcare al acestora la moment fiind de cca 80%. La nivelul, UTA Găgăuzia există mai multe depozite frigorifice cu o capacitate de păstrare de cca 6 mii m3. Problema de bază ține de existența echipamentelor de pre-răcire a fructelor și legumelor depozitate, tratarea lor și costurile acestor servicii”, a explicat Octavian Calmîc.

Agricultura din Republica Moldova a ajuns în pragul falimentului, după ce agricultorii au rămas cu datorii și stocuri pline, în urma creșterii costurilor de producție și pierderii piețelor de desfacere.

“Costurile de producție au fost în creștere considerabilă datorată majorărilor de prețuri ai costurilor fertilizanților, erbicidelor, produselor petroliere, precum și a investițiilor în echipamentele agricole, etc. Existența acestor stocuri a fost cauzată de pierderea piețelor tradiționale de desfacere, reducerea prețurilor regionale la cereale sub costurile de producție și lipsa unor mecanisme de suport din partea statului. Toate acestea au condus la sistarea procesului de vânzare a cerealelor”, a concluzionat Octavian Calmîc.

Anual, în Republica Moldova se însămânțează în jur de 1,6 mln ha de terenuri agricole, din care cca 1 mln ha cu cereale și leguminoase pentru boabe, din care 330 mii ha – grâu de primăvară și toamnă, 55 mii ha – orz și cca 520 mii ha – porumb.

#calmic #agricultori #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM), Viorel Bostan, a făcut anunțul oficial, în carul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, că Universitatea de Stat din Moldova și UTM urmează să se unească sub un singur nume nou. Această mișcare reprezintă un pas semnificativ în consolidarea și modernizarea învățământului superior din Republica Moldova.

Fuzionarea celor două instituții de învățământ superior vine în contextul unei inițiative menite să optimizeze resursele și să sporească calitatea educației superioare în țară. Prin unirea lor, se va crea o instituție academică mai puternică și mai competitivă, capabilă să ofere programe educaționale diversificate și de înaltă calitate.

Noul nume al instituției rezultate din fuziunea dintre USM și UTM va fi Universitatea din Chișinău. Această schimbare va reflecta identitatea și misiunea noii entități academice, care va servi comunitatea academică și societatea în ansamblu într-un mod mai eficient și mai eficace.

„De câțiva ani, analizăm constant clasamentele internaționale și, din păcate, nu am reușit să ne includem în aceste topuri”, a declarat Bostan. „De exemplu, în timp ce în trecut Times Higher Education enumera aproximativ 600 de universități, astăzi lista depășește 2003, iar noi încă nu am reușit să ne poziționăm în acest clasament”, declara săptămâna trecută, la consiliul rectorilor, Viorel Bostan.

Bostan a subliniat importanța atragerii studenților internaționali pentru a consolida universitățile din Moldova, dar a evidențiat și nevoia de resurse și capacități pentru a realiza acest lucru. În acest context, el a propus inițierea unui proces de fuziune între Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat din Moldova, nu prin absorbție, ci printr-o colaborare între două instituții care au o istorie comună de colaborare.