Ce venituri a avut conducerea băncii centrale de peste Prut! Isărescu a obținut 300 000 din salariu și pensie

Veniturile conducerii Băncii Naționale a României au continuat să crească și anul trecut. Mugur Isărescu a avut venituri totale de peste 1,2 milioane lei românești sau echivalentul a 30 de mii de euro, din salariul de guvernator și pensie.

Mugur Isărescu a încasat din funcția de guvernator BNR un salariu de 1.026.836 lei, în 2022, în creștere față de cel din 2021, când a încasat un salariu de 960.752 lei, conform celei mai recente declarații de avere publicate pe site-ul băncii centrale.

La salariu se adaugă și 30.612 lei în calitate de membru titular la Academia Română, împreună cu pensia de 237.612 lei, în creștere față de 2021 (224.700 lei).

Așadar, veniturile obținute anul trecut de guvernator din salariul de la BNR și pensie depășesc 1,2 milioane de lei, în creștere față de cele 1,18 milioane lei încasate în 2021.

Mugur Isărescu are o casă în comuna Gruiu, una la Drăgăşani şi un apartament în Bucureşti. Pe lângă acestea, el deţine și un teren intravilan, dar şi terenuri aferente pentru casa de vacanţă de la Drăgăşani şi apartamentul din Bucureşti.

În plus, Isărescu deține o barcă cu motor Delta, pe care a cumpărat-o în 2004, şi un autoturism Eagle din 1993. De asemenea, acesta a declarat și „bijuterii diverse” în valoare de 88.000 euro (cu 2.000 euro în plus față de 2021), dobândite după Revoluție, şi de 10.650 de euro pentru cele obținute în perioada 1976-1989.

Guvernatorul deține o colecție de monede numismatice în valoare 80.000 de euro, tablouri și icoane în valoare de 20.000 de euro dobândite după Revoluție și de 6.500 de euro obținute în perioada 1976-1989. El mai deține și veselă de argint, în valoare totală de 7.650 euro.

Mugur Isărescu are 13 conturi la băncile din România, cel mai mare având un sold de 400.000 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Guvernatorul BNR mai este și acționar majoritar la Măr SRL, cu acțiuni în valoare de 1,15 milioane lei. El deține, de asemenea, titluri de stat în valoare de peste 1,66 milioane lei.

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a declarat un salariu de 971.579 anul trecut, în creștere față de 2021, când a încasat 913.616 lei. El a mai raportat și o pensie de 174.144 lei (cu 25.897 mai mare față de 2021), la care se adaugă și o pensie specială de fost parlamentar PSD de peste 57.961 lei. Georgescu nu a mai declarat venituri din activitatea didactică la Academia de Studii Economice nici în 2022 și nici în 2021, după ce în 2020 a obținut venituri de 1.000 lei. Acesta a mai înregistrat și un venit de 3.857 lei din drepturi de proprietate intelectuală de la editura Compania de Librării.

Viceguvernatorul Leonardo Badea (fost șef al ASF) a încasat un salariu de la BNR de 904.768 în 2022, în creștere față de anul precedent, când a încasat 852.520 lei. El a mai încasat anul trecut 76.816 lei venit net la funcția de bază în calitate de profesor titular la Academia de Studii Economica, 12.799 salariu de profesor la Universitatea Valahia din Târgoviște și 468 de la Universitatea De Vest din Timișoara.

Viceguvernatorul BNR Eugen Nicolăescu a încasat un salariu de 904.985 lei, în creștere față de anul precedent, când a încasat 851.920 lei. El a încasat anul trecut și o pensie specială de fost parlamentar PNL de 161.654 lei, față de 143.242 lei în 2021.

Gheorghe Gherghina, membru al consiliului de administrație, a avut venituri de 283.590 lei în 2022, față de 270.000 lei în 2021.

#Isărescu #BNR #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.