Ce venituri a avut conducerea băncii centrale de peste Prut! Isărescu a obținut 300 000 din salariu și pensie

Veniturile conducerii Băncii Naționale a României au continuat să crească și anul trecut. Mugur Isărescu a avut venituri totale de peste 1,2 milioane lei românești sau echivalentul a 30 de mii de euro, din salariul de guvernator și pensie.

Mugur Isărescu a încasat din funcția de guvernator BNR un salariu de 1.026.836 lei, în 2022, în creștere față de cel din 2021, când a încasat un salariu de 960.752 lei, conform celei mai recente declarații de avere publicate pe site-ul băncii centrale.

La salariu se adaugă și 30.612 lei în calitate de membru titular la Academia Română, împreună cu pensia de 237.612 lei, în creștere față de 2021 (224.700 lei).

Așadar, veniturile obținute anul trecut de guvernator din salariul de la BNR și pensie depășesc 1,2 milioane de lei, în creștere față de cele 1,18 milioane lei încasate în 2021.

Mugur Isărescu are o casă în comuna Gruiu, una la Drăgăşani şi un apartament în Bucureşti. Pe lângă acestea, el deţine și un teren intravilan, dar şi terenuri aferente pentru casa de vacanţă de la Drăgăşani şi apartamentul din Bucureşti.

În plus, Isărescu deține o barcă cu motor Delta, pe care a cumpărat-o în 2004, şi un autoturism Eagle din 1993. De asemenea, acesta a declarat și „bijuterii diverse” în valoare de 88.000 euro (cu 2.000 euro în plus față de 2021), dobândite după Revoluție, şi de 10.650 de euro pentru cele obținute în perioada 1976-1989.

Guvernatorul deține o colecție de monede numismatice în valoare 80.000 de euro, tablouri și icoane în valoare de 20.000 de euro dobândite după Revoluție și de 6.500 de euro obținute în perioada 1976-1989. El mai deține și veselă de argint, în valoare totală de 7.650 euro.

Mugur Isărescu are 13 conturi la băncile din România, cel mai mare având un sold de 400.000 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Guvernatorul BNR mai este și acționar majoritar la Măr SRL, cu acțiuni în valoare de 1,15 milioane lei. El deține, de asemenea, titluri de stat în valoare de peste 1,66 milioane lei.

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a declarat un salariu de 971.579 anul trecut, în creștere față de 2021, când a încasat 913.616 lei. El a mai raportat și o pensie de 174.144 lei (cu 25.897 mai mare față de 2021), la care se adaugă și o pensie specială de fost parlamentar PSD de peste 57.961 lei. Georgescu nu a mai declarat venituri din activitatea didactică la Academia de Studii Economice nici în 2022 și nici în 2021, după ce în 2020 a obținut venituri de 1.000 lei. Acesta a mai înregistrat și un venit de 3.857 lei din drepturi de proprietate intelectuală de la editura Compania de Librării.

Viceguvernatorul Leonardo Badea (fost șef al ASF) a încasat un salariu de la BNR de 904.768 în 2022, în creștere față de anul precedent, când a încasat 852.520 lei. El a mai încasat anul trecut 76.816 lei venit net la funcția de bază în calitate de profesor titular la Academia de Studii Economica, 12.799 salariu de profesor la Universitatea Valahia din Târgoviște și 468 de la Universitatea De Vest din Timișoara.

Viceguvernatorul BNR Eugen Nicolăescu a încasat un salariu de 904.985 lei, în creștere față de anul precedent, când a încasat 851.920 lei. El a încasat anul trecut și o pensie specială de fost parlamentar PNL de 161.654 lei, față de 143.242 lei în 2021.

Gheorghe Gherghina, membru al consiliului de administrație, a avut venituri de 283.590 lei în 2022, față de 270.000 lei în 2021.

#Isărescu #BNR #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.