După trei ani de crize, ONU anunţă că în lume au sărăcit încă 165 de milioane de oameni

14 Iul. 2023, 16:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iul. 2023, 16:20 // Actual //  bani.md

Crizele recente au împins 165 de milioane de oameni sub pragul sărăciei începând din 2020, arată date ale ONU preluate vineri de AFP. Organizaţia cere un moratoriu pentru ţările în curs de dezvoltare pentru a inversa această tendinţă.

Crizele succesive, începând cu pandemia de coronavirus şi până la creşterea costului vieţii, au scăzut veniturile a 75 de milioane de oameni sub pragul sărăciei extreme, de 2,15 dolari pe zi. Cei care trebuie să trăiască cu mai puţin de 3,65 de dolari pe zi, consideraţi săraci, sunt cu 90 de milioane mai mulţi, arată proiecţiile Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Ţările care au reuşit să investească în măsuri de protecţie în ultimii trei ani au împiedicat sărăcirea unei părţi din populaţie, a arătat într-un comunicat administratorul PNUD, Achim Steiner. El a adăugat însă că în ţările cu datorii foarte mari există o corelaţie între îndatorare, cheltuielile sociale insuficiente şi creşterea alarmantă a ratei sărăciei.

De aceea, PNUD solicită o „pauză” în plata datoriilor pentru ţările care sunt nevoite să aleagă între aceste obligaţii şi ajutoarele sociale. Banii acestor ţări ar trebui redirecţionaţi către măsuri sociale de contracarare a şocurilor economice.

PNUD apreciază că „soluţia nu depăşeşte posibilităţile sistemului multilateral”: pentru a scoate din sărăcie 165 de milioane de oameni ar fi necesare 14 miliarde de dolari pe an, adică doar 0,009% din totalul mondial al PIB în 2022 sau mai puţin de 4% din serviciul datoriei ţărilor în curs de dezvoltare.

Dacă se iau în calcul şi veniturile pierdute de cei aflaţi deja sub pragul sărăciei înaintea crizelor recente, costul atenuării creşte la 107 miliarde de dolari anual, adică 0,065% din produsul intern brut sau aproximativ un sfert din serviciul datoriei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Un alt raport al ONU, publicat miercuri, consemnează că aproximativ 3,3 miliarde de oameni trăiesc în ţări care cheltuiesc mai mult pentru dobânzile datorate decât pentru educaţie sau sănătate.

De asemenea, ţările în curs de dezvoltare plătesc dobânzi mai mari, deşi au un nivel de îndatorare mai scăzut, iar datoriile lor cresc mai rapid.

Steiner a arătat că „există un cost uman al lipsei de acţiune privind restructurarea datoriilor suverane ale ţărilor în curs de dezvoltare. Avem nevoie de noi mecanisme pentru anticiparea şi absorbţia şocurilor şi pentru ca arhitectura financiară să funcţioneze pentru cei mai vulnerabili”.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care cere de multă vreme o reformă a instituţiilor financiare internaţionale, a condamnat din nou săptămâna aceasta sistemul „învechit, care reflectă dinamicile coloniale din epoca în care a fost creat”.

02 Aug. 2026, 08:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Aug. 2026, 08:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile la benzină, motorină și combustibilul pentru aviație ar putea rămâne ridicate în perioada următoare, chiar dacă cotațiile petrolului vor scădea. Avertismentul vine din partea giganților americani ExxonMobil și Chevron, care susțin că piața globală se confruntă cu un deficit critic de capacități de rafinare, relatează Bloomberg.

Potrivit reprezentanților industriei, războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și restricțiile impuse de China au redus semnificativ capacitatea mondială de procesare a țițeiului, ceea ce menține presiunea asupra prețurilor carburanților și alimentează inflația.

„Problema principală a sistemului energetic este rafinarea petrolului”, a declarat directorul financiar al ExxonMobil, Neil Hansen.

Aceeași concluzie este împărtășită și de Goldman Sachs. Analistul Neil Mehta afirmă că rafinarea reprezintă în prezent „veriga slabă” a industriei petroliere mondiale.

Conform estimărilor citate de Bloomberg, aproape 10% din capacitatea globală de rafinare a țițeiului este afectată de perturbările provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, atacurile asupra rafinăriilor din Rusia și restricțiile la export impuse de China.

În aceste condiții, rafinăriile rămase funcționează aproape la capacitate maximă și nu reușesc să acopere cererea de produse petroliere, chiar dacă materia primă este disponibilă. Situația a dus la creșterea marjelor de rafinare, avantajând proprietarii rafinăriilor, dar împingând în sus prețurile plătite de consumatori.

ExxonMobil, companie care operează cea mai mare rețea de rafinării din lume în afara Chinei, estimează că dezechilibrul dintre cerere și ofertă va persista, întrucât aproximativ 5 milioane de barili pe zi din capacitatea de rafinare nu pot reveni rapid pe piață.

„Nu am văzut niciodată un nivel atât de scăzut al capacităților disponibile în raport cu cererea ca în prezent. Va fi nevoie de timp până când industria va ieși din această situație”, a declarat directorul general al ExxonMobil, Darren Woods.

Potrivit Bloomberg, avertismentele celor doi mari producători de petrol sugerează că volatilitatea geopolitică și deficitul de capacități de rafinare ar putea menține prețurile combustibililor la niveluri ridicate, chiar și într-un scenariu în care petrolul brut se ieftinește.