Un miliardar de peste Prut a cumpărat 5% din perla energiei românești

17 Iul. 2023, 04:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iul. 2023, 04:38 // Actual //  bani.md

„Fundaţia Ţiriac şi afiliaţii direcţi caută mereu cele mai bune oportunităţi cu cel mai bun randament şi, totodată, investiţii de viitor care asigură şi o schimbare pozitivă în lume, aşa cum facem şi la donaţii… Da, probabil suntem grupul care, deocamdată, deţine peste 5% din acţiuni dacă consolidăm direct şi indirect, însă este o investiţie pe termen lung pentru noi şi sper să fie doar un început. Este perla României. Greu, dacă nu imposibil, să găseşti ceva mai bun în Europa în acest moment! Însă investim mult în toate regiunile geografice de peste 30 de ani. Este adevărat însă că, în România, ne interesează pe termen lung să facem parte din această companie“, a declarat Ion Ţiriac jr într-un interviu pentru Ziarul Financiar.

De ce acum şi de ce în Hidroelectrica?

Vedeţi dvs, sunt doar o mână de companii pe mapamond care produc un astfel de debit de energie şi Cel de Sus ne-a dat această avere naturală inestimabilă. Cu o producţie de peste 60% din nevoia românilor, şi la hidro poate fi zi, noapte, ploaie vânt sau linişte, apa curge 24 din 24, 365 de zile pe an. Iar randamentul, din punct de vedere economic, este şi va fi uriaş mulţi ani de acum înainte. Consumul de curent creşte vertiginos, an de an şi cu electrificarea din ultimii ani şi planul 2030 am putea, ca ţară, să fim extrem de importanţi regional.

Aveţi vreun gând să vă implicaţi în conducere?

Nu amestecăm politicul cu privatul. Nu am făcut-o 35 de ani, nu începem astăzi. Fundaţia a realizat 65 de afaceri de succes şi toate au fost private. Acest plasament este unul pasiv care ne va da 10-12% pe an dividende la euro, plus creşterea naturală a activului. şi, dacă guvernul ar face 2-3 paşi simpli, compania ar putea creşte mult mai accelerat.

Ca de exemplu?

Haideţi să o luăm ca pe un business. Astăzi faci circa 1 miliard de euro profit care merge la bugetul de stat. Foarte frumos. Ce aţi spune dacă s-ar dubla în maxim 5 ani? Asta aş face eu cu oricare business.

Cum să se dubleze?

O să fac o cerere să mă primească premierul României şi, dacă o acceptă, o să îi demonstrez că, prin doua schimbări uşor de realizat, îşi poate creşte producţia cu 60% pe an. în acel moment devenim exportatori importanţi de energie, nu doar consumatori. însa asta ar însemna să îşi dorească şi Guvernul, să bage în seamă privatul. Sunt disponibil 24 din 24 pentru români. şi sunt convins că numărul meu este uşor de găsit (râde).

Aveţi de gând să vindeţi deţinerea sau să mai cumpăraţi până la 10%, cum se aude?

Nu avem dorinţa să vindem nimic. Depre cumpărări de acţiuni… nu doresc să influenţez piaţa!

Vorbiţi-mi de ultimele acţiuni caritabile făcute. De unde au apărut aceste noi iniţiative?

Fundaţia Ţiriac donează anual, de peste 20 de ani, sume colosale către căminele de copii, azile de bătrâni, ajutoare pentru sportive, şcoli, grădiniţe, spitale, plantat milioane de copaci, biserici, maşini, avioane, campusuri sportive şi evenimente neaşteptate de dure (inundaţii, focare, cutremure etc). Din 1990, sute de milioane şi, faptul că nu am făcut public, a fost alegerea noastră. Nu vă voi spune cât şi ce vom mai face, însă cel puţin 25 % din profitul nostru, după ce plătim toate taxele, merge către caritate sau ajutoare şi aşa va fi cât trăieşte Fundaţia. Avem o echipă de peste 30 de oameni, care asta face de dimineaţa până seara. şi să vă spun ceva: este cea mai mare realizare a noastră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 15:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 15:59 // Actual //  Ursu Victor

Reforma fiscală pregătită de autoritățile Republicii Moldova riscă să nu aducă suficienți bani la buget pentru a acoperi majorările salariale planificate în sectorul public și pentru a finanța investițiile necesare economiei, potrivit raportului Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie. Bruxelles-ul consideră că, deși autoritățile propun noi taxe și majorări de impozite, veniturile suplimentare estimate ar putea fi insuficiente, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra finanțelor publice.

Potrivit documentului, reforma fiscală urmărește simplificarea sistemului de impozitare, creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea predictibilității pentru investitori și contribuabili. Printre măsurile analizate se numără majorarea sau introducerea unor accize pentru produsele considerate nocive, modificarea cotelor TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, inclusiv produse alimentare importate, agricultură, HoReCa și consumul de gaze naturale și energie electrică peste un anumit prag.

De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, creșterea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit de companii.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu rezolvă problemele structurale ale sistemului fiscal și nu asigură neapărat resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

„În ansamblu, deși au fost întreprinse unele măsuri binevenite pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu realizează o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale pentru extinderea bazei de impozitare”, constată Comisia Europeană.

Mai mult, experții europeni consideră că veniturile suplimentare preconizate ar putea fi insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării bugetarilor și pentru crearea unui spațiu fiscal destinat majorării investițiilor publice.

„Veniturile suplimentare estimate vor fi, probabil, insuficiente pentru a acoperi costurile viitoarei reforme salariale din sectorul public și pentru a crea spațiu fiscal pentru investiții publice mai mari, ceea ce va exercita presiuni suplimentare asupra poziției fiscale”, se menționează în raport.

Comisia atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor a fost compensat în mare parte prin introducerea altor scutiri. Situația a continuat și în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit de întreprinderile mici și mijlocii.

Numai această măsură este estimată să coste bugetul aproximativ 0,45% din PIB, potrivit raportului. În paralel, autoritățile au introdus regimul fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de impozitare de 15%.

Avertismentul Bruxelles-ului vine într-un context bugetar deja complicat. Comisia Europeană constată că Republica Moldova continuă să înregistreze deficite fiscale ridicate, iar datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă.

În 2025, deficitul bugetar a constituit 3,9% din PIB, sub ținta de 5%, însă acest rezultat a fost determinat inclusiv de neexecutarea investițiilor planificate, nu doar de o performanță mai bună a încasărilor.

Pentru 2026, bugetul prevedea inițial un deficit de 5,7% din PIB, dar rectificarea propusă la sfârșitul lunii august indica o majorare până la 6% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv a celor pentru salariile bugetarilor și sprijinul energetic acordat populației.

Comisia Europeană semnalează și faptul că investițiile publice continuă să fie executate sub nivelul planificat, în timp ce finanțarea deficitului prin emiterea valorilor mobiliare de stat devine tot mai costisitoare, pe fondul creșterii dobânzilor.

La sfârșitul anului 2025, datoria publică a Republicii Moldova ajunsese la 39,2% din PIB, iar Bruxelles-ul anticipează continuarea creșterii acesteia.

Constatările Comisiei Europene apar în contextul în care autoritățile pregătesc noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitent cu modificările politicii fiscale.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că autoritățile mizează pe aproximativ cinci miliarde de lei venituri suplimentare din noile măsuri fiscale, dar a recunoscut că realizarea prognozelor depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Numai din impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc ar urma să fie colectate circa 500 de milioane de lei.

Bruxelles-ul recomandă autorităților să extindă baza de impozitare prin reducerea mai sistematică a facilităților fiscale, să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să mențină o politică fiscală prudentă, astfel încât majorarea cheltuielilor să nu afecteze sustenabilitatea datoriei publice.