Ţara din UE care se rupe în două. Se schimbă harta Europei

Belgia ar putea dispărea ca stat. Un important partid de extremă dreapta vrea ca regiunea Flandra să devină independentă

Mai devreme sau mai târziu, Belgia ar putea înceta să mai existe ca stat. Statul vest-european care găzduieşte sediile UE şi NATO are de mult timp o viaţă politică naţională disfuncţională.

Belgia deţine recordul mondial pentru cea mai lungă perioadă de timp necesară pentru formarea unui guvern în timpul negocierilor de coaliţie – peste 500 de zile, scri businessmagazin.ro.

Acum, tensiunile dintre Flandra, de limbă olandeză, în nord, şi Valonia, de limbă franceză, în sudul ţării, ameninţă cu o criză mult mai mare.

Alegerile urmează să aibă loc în iunie 2024. Potrivit sondajelor realizate de POLITICO, partidul de extremă dreapta Vlaams Belang, care doreşte să transforme Flandra într-un stat complet independent şi separat, este acum cea mai mare forţă politică din ţară.

Tom Van Grieken, care a devenit preşedintele partidului când avea doar 28 de ani şi care a fost cheia succesului recent al acestei formaţiuni, a fost ferm în ceea ce priveşte planurile sale de independenţă dacă va câştiga.

„Credem că Belgia este o căsătorie forţată”, a declarat Van Grieken pentru POLITICO în biroul său din apropierea cartierului UE din Bruxelles. „Dacă unul dintre ei vrea să divorţeze, vom discuta asta ca adulţi… trebuie să ajungem la o divizare ordonată. Dacă nu vor să vină la masă cu noi, o vom face în mod unilateral”.

Chiar şi pentru mulţi dintre cei 12,6 milioane de locuitori ai ţării, sfârşitul iminent al ţării lor ar putea fi o surpriză. Luptele dure dintre nordul de limbă flamandă şi sudul francofon s-au răcit în ultimii ani.

Cetăţenii flamanzi, cândva defavorizaţi în ciuda faptului că sunt mai numeroşi decât omologii lor francofoni, au acum drepturi lingvistice şi competenţe politice pe care le-au cerut de mult timp.

Dar liderii Vlaams Belang nu se bazează doar pe politica lor pro-independenţă pentru sprijin.

Ascensiunea partidelor de extremă dreaptaa

În UE, extrema dreaptă a luat amploare în ultimele luni, în contextul în care blocul comunitar se confruntă cu imigraţia, creşterea economică lentă şi inflaţia ridicată. În acest context, partidele populiste şi anti-sistem au câştigat sprijin.

Belgia este una dintre ţările europene care se confruntă cu un aflux major de solicitanţi de azil, cu un număr de sosiri similar cu cel din timpul crizei migraţiei din 2015.

În Flandra, migraţia este considerată preocuparea numărul unu pentru alegători, potrivit unor studii recente. „Vlaams Belang deţine tema migraţiei, care este foarte importantă pentru o mulţime de alegători flamanzi”, a declarat Nicolas Bouteca, profesor asociat la Universitatea din Ghent. „Acesta este principalul motiv al succesului lor”.

Pentru Bart De Wever, preşedintele partidului naţionalist flamand N-VA, „aceeaşi tendinţă se întâmplă în toată Europa în acest moment”.

Există „un val de nelinişte imensă” în rândul cetăţenilor care se simt „abandonaţi din punct de vedere economic de propriile elite. Şi oricât de nedrept vi se pare acest lucru, extrema dreaptă profită de el”. În sondaje, partidul său, N-VA, este acum al doilea partid ca mărime în Flandra, după Vlaams Belang.

Potenţialii alegători ai Vlaams Belang consideră că migraţia este cea mai importantă problemă politică, urmată de taxe şi economie. O reformă a statului belgian este semnificativ mai puţin relevantă pentru ei.

Van Grieken spune că nimeni nu ar putea să nu observe sprijinul partidului său pentru independenţa flamandă. „Nu este vorba că oamenii nu ştiu. Este primul punct al programului nostru”, a declarat el. Van Grieken a recunoscut că nu toţi alegătorii săi ar putea fi emoţionaţi de ideea de independenţă. „Dar ştiu că cineva care este împotriva independenţei nu va vota pentru partidul meu”.

Calea spre independenţă

Strategia lui Van Grieken este de a deveni cel mai mare partid din Flandra la alegerile din iunie anul viitor, ceea ce i-ar oferi prerogativa de a-şi alege partenerul de coaliţie pentru guvernul flamand. În mod ideal pentru el, acesta ar fi N-VA. Apoi, guvernul flamand ar emite o declaraţie de suveranitate pentru a-i forţa pe partenerii de coaliţie francofoni să negocieze sfârşitul Belgiei, aşa cum există în prezent.

Există obstacole, chiar dacă Van Grieken câştigă. În cadrul N-VA, există dezacorduri aprige cu privire la formarea unui guvern cu Vlaams Belang. O astfel de coaliţie ar încălca o promisiune veche de un deceniu în politica belgiană de a nu guverna cu extrema dreaptă. Chiar dacă N-VA ar face pasul fatidic de a face echipă cu extrema dreaptă, partea francofonă a politicii belgiene cel mai probabil nu va fi prezentă la masa negocierilor, cel puţin pentru început.

Cu toate acestea, fiecare dintre aceşti paşi ar crea o instabilitate politică suplimentară în Belgia, iar acest lucru, în sine, ar putea contribui la promovarea cauzei independenţei.

Instabilitate politică

Prim-ministrul belgian Alexander De Croo, care conduce în prezent o coaliţie dificilă formată din şapte partide, a venit la putere după alegerile din 2019.

Acest vot a fost urmat de discuţii chinuitoare de 500 de zile pentru un acord de coaliţie, iar de atunci De Croo se luptă să menţină partidele de guvernământ pe aceeaşi lungime de undă în privinţa problemelor cheie.

Continuarea declinului partidelor de la centru la alegerile de anul viitor ar face şi mai dificilă formarea unui guvern de coaliţie naţională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dispariție #belgia #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preşedintele ales Donald Trump a anunţat vineri că l-a desemnat pe miliardarul din domeniul fondurilor speculative, Scott Bessent, pentru funcţia de secretar al Trezoreriei Statelor Unite, alegând un fost executiv al Soros Fund Management care, în ultimii ani, a fost un susţinător vocal al politicilor fostului preşedinte, de la tarife la reduceri de cheltuieli, potrivit CBS News.

Dacă va fi confirmat, Bessent o va urma pe Janet Yellen, economist specializat în piaţa muncii şi prima femeie care a condus atât Rezerva Federală, cât şi Trezoreria, în conducerea departamentului care administrează finanţele naţiunii şi agenţia fiscală, Internal Revenue Service.

Bessent, care a oferit consiliere economică campaniei lui Trump, are o carieră de decenii în finanţe. El a analizat riscurile macroeconomice şi geopolitice în timp ce lucra la Soros Fund, unde a ocupat funcţia de director de investiţii, precum şi la alte fonduri speculative.

Scott Bessent a fost una dintre mâinile drepte ale lui George Soros atunci când miliardarul liberal a pariat împotriva lirei sterline în Miercurea Neagră. Bessent, pe atunci în vârstă de 30 de ani, a luat parte la una dintre cele mai faimoase tranzacţii din istorie şi a contribuit la câştigarea de către fondul Soros a aproximativ 1,5 miliarde de dolari în decurs de o lună. Pentru Marea Britanie, a fost o umilinţă naţională care a „spart Banca Angliei”, potrivit The Telegraph.

Poate chiar mai important pentru a obţine sprijinul lui Trump, Bessent a contracarat alţi experţi economici în timpul campaniei prezidenţiale, susţinând că aceştia greşeau în privinţa impactului politicilor fostului preşedinte. Într-un articol de opinie recent pentru Fox News, el a afirmat că tarifele nu sunt inflaţioniste, respingând punctele de vedere ale 16 laureaţi ai Premiului Nobel care considerau că planurile lui Trump de a impune tarife generale ar putea reaprinde creşterile de preţuri.

„Criticii tarifelor susţin că acestea vor creşte preţurile plătite de americani pentru bunurile importate”, a scris Bessent pentru Fox News. „Dar faptele contrazic această opinie. Tarifele din primul mandat al preşedintelui Trump nu au crescut preţurile bunurilor afectate, în ciuda predicţiilor de atunci că tarifele ar fi inflaţioniste.”

Care este istoricul educaţional şi profesional al lui Bessent?

► Bessent, absolvent al Universităţii Yale, a dorit iniţial să devină jurnalist, dar, după ce nu a obţinut postul de redactor la Yale Daily News, şi-a schimbat direcţia. El a obţinut un stagiu la managerul de fonduri Jim Rogers, primul partener al lui George Soros şi cofondator al Quantum Fund, după cum a povestit pentru revista absolvenţilor universităţii.

► Bessent este CEO şi director de investiţii al fondului speculativ Key Square Capital Management, cu sediul în New York, conform S&P Capital IQ. De asemenea, a predat la Universitatea Yale, oferind cursuri despre boom-uri şi crize economice în secolul XX şi despre istoria fondurilor speculative.

Care sunt opiniile politice şi economice ale lui Bessent?

Într-un articol de opinie din octombrie publicat în The Economist, Bessent a identificat globalizarea drept cauza creşterii inegalităţii în SUA, ceea ce a dus la disparităţi sociale şi economice tot mai mari.

„Populaţiile din clasa de mijloc şi muncitoare din Occident devin tot mai reticente faţă de globalizare”, a scris el. „Singura modalitate de a păstra beneficiile sistemului comercial internaţional este să punem sub semnul întrebării unele dintre presupunerile sale greşite şi să le actualizăm pentru momentul actual.”

► Printre aceste actualizări se numără tarifele, Bessent argumentând, într-un articol pentru Fox News, că taxele pe bunurile importate în SUA pot „creşte veniturile Trezoreriei, încuraja afacerile să restaureze producţia şi să reducă dependenţa noastră de producţia industrială din partea rivalilor strategici.”

► Bessent l-a sfătuit pe Trump să creeze o politică „3-3-3”, care include reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB până în 2028, stimularea creşterii PIB-ului la 3% prin dereglementare şi extragerea suplimentară a 3 milioane de barili de petrol pe zi, conform Wall Street Journal.

Care sunt legăturile lui Bessent cu Soros?

► Relaţia dintre un fost protejat al lui Soros şi un lider republican precum Trump poate părea neobişnuită, având în vedere că filantropul miliardar este privit negativ de mulţi conservatori.

► Trump consideră experienţa lui Bessent de a lucra pentru Soros drept un avantaj, potrivit Wall Street Journal, care a menţionat că fostul preşedinte este impresionat de averea legendarului investitor.

► În timp ce lucra la Soros Fund Management, Bessent a pariat şi împotriva yenului, generând aproape 1 miliard de dolari pe o perioadă de trei luni.

Ce ştim despre viaţa personală a lui Bessent?

► Bessent locuieşte acum în statul său natal, Carolina de Sud, împreună cu soţul său, fostul procuror din New York, John Freeman, alături de care are doi copii. „Dacă mi-ar fi spus cineva în 1984, când am absolvit [Yale] şi oamenii mureau de SIDA, că peste 30 de ani voi fi căsătorit legal şi vom avea doi copii prin intermediul unei mame surogat, nu aş fi crezut”, a spus Bessent pentru revista absolvenţilor Yale în 2015.

► Politica este, de asemenea, o parte din familia sa, deoarece fostul reprezentant John Jenrette, unchiul său, este cunoscut pentru că a executat o pedeapsă cu închisoarea pentru rolul său în scandalul Abscam din anii 1980, potrivit publicaţiei Post and Courier din Carolina de Sud.