Cum s-au îndrăgostit oamenii de vin și de ce Georgia este locul unde s-a născut această „licoare a zeilor”

Oamenilor le-a plăcut mult vinul, încă de acum multe mii de ani și l-au considerat a fi o licoare magică, fiindcă se simțeau ciudat după ce beau mult, deși nu știau nimic despre efectele alcoolului. Oamenii au gustat vinul acum peste 10.000 de ani, când strugurii erau mult mai acri și mai mici. De ce Georgia este locul unde s-a născut vinul? Cum era pregătit acolo?

Informația pe scurt

Câteva studii serioase recente indică faptul că oamenii de acum peste 11.000 de ani ar fi început „domesticirea” viței de vie, alegând soiuri cu struguri mai dulci. Acest lucru s-ar fi întâmplat simultan în Caucaz, dar și în regiunea Orientului Apropiat. Oamenii nu s-au ocupat intens de viță de vie doar pentru a face vin, ci și pentru a mânca strugurii.
Chiar și fără să aibă habar că vinul conține alcool, oamenii din vechime au rămas uimiți de cum li se schimbă starea de spirit după ce beau mai mult și de cât de diferit se comportă. Părea că se găsește ceva magic în băutură.

Un amplu studiu publicat în 2017 arăta că cele mai vechi dovezi ale preparării vinului datează de acum 8.000 de ani, din Georgia. În 2011 cele mai vechi dovezi găsite erau de acum șase milenii, din Armenia, apoi s-au descoperit reziduuri și mai vechi în Iran (munții Zagros), dar dovezile din Georgia sunt cu aproape un mileniu mai vechi.
Pentru a face vin, oamenii de acum 7-8.000 de ani aveau nevoie de trei lucruri esențiale: struguri sălbatici europeni, cereale (pentru a avea mâncare pe tot timpul anului) și vase (pentru a prepara, stoca și consuma vinul).
Vinul era preparat în Georgia în vase uriașe din argilă – numite qvevri – unele având multe sute de litri. Erau apoi îngropate pentru fermentare, iar procedeul este folosit și azi de „artizanii” georgieni.

Foarte probabil că un strămoș al vinului a fost gustat prima oară de oameni în Paleolitic, acum peste 10.000 de ani și era suficientă o cavitate într-o piatră unde struguri sălbatici să fermenteze. Nu putea fi o băutură grozavă pentru gusturile noastre din prezent, dar pentru oamenii de atunci era ceva extraordinar, ce nu mai experimentaseră
Similar cu alte băuturi, și în cazul vinului se poate bănui că oamenii de acum peste 10.000 de ani au uitat struguri într-un recipient și, după mai multe zile i-au descoperit fermentând, au gustat și le-a plăcut cum s-au simțit. Câteva studii serioase recente indică faptul că oamenii de acum peste 11.000 de ani ar fi început „domesticirea” viței de vie, alegând soiuri cu struguri mai dulci. Nu avem cum să știm când s-a întâmplat prima oară acest lucru.

Oamenii de știință au două teorii: fie că vița de vie a fost pentru prima oară „domesticită” în Caucaz (zona Georgia și Armenia), fie că avem două zone distincte (Caucaz și Semiluna Fertilă, în Orientul Apropiat), această a doua teorie câștigând teren în ultimii ani.

Clar că strugurii de atunci erau, chiar și când erau copți, mai mici, mai acizi și mai puțin dulci decât strugurii din ziua de azi.

Studii recente indică faptul că acum 11.500 de ani, după finalul ultimei ere glaciare, oamenii au „domesticit” vița de vie, cultivând în mod intenționat strugurii și alegând soiurile cu cele mai mari boabe și cu gustul cel mai dulce.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #georgia #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.