Cum s-au îndrăgostit oamenii de vin și de ce Georgia este locul unde s-a născut această „licoare a zeilor”

23 Iul. 2023, 09:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Iul. 2023, 09:34 // Actual //  bani.md

Oamenilor le-a plăcut mult vinul, încă de acum multe mii de ani și l-au considerat a fi o licoare magică, fiindcă se simțeau ciudat după ce beau mult, deși nu știau nimic despre efectele alcoolului. Oamenii au gustat vinul acum peste 10.000 de ani, când strugurii erau mult mai acri și mai mici. De ce Georgia este locul unde s-a născut vinul? Cum era pregătit acolo?

Informația pe scurt

Câteva studii serioase recente indică faptul că oamenii de acum peste 11.000 de ani ar fi început „domesticirea” viței de vie, alegând soiuri cu struguri mai dulci. Acest lucru s-ar fi întâmplat simultan în Caucaz, dar și în regiunea Orientului Apropiat. Oamenii nu s-au ocupat intens de viță de vie doar pentru a face vin, ci și pentru a mânca strugurii.
Chiar și fără să aibă habar că vinul conține alcool, oamenii din vechime au rămas uimiți de cum li se schimbă starea de spirit după ce beau mai mult și de cât de diferit se comportă. Părea că se găsește ceva magic în băutură.

Un amplu studiu publicat în 2017 arăta că cele mai vechi dovezi ale preparării vinului datează de acum 8.000 de ani, din Georgia. În 2011 cele mai vechi dovezi găsite erau de acum șase milenii, din Armenia, apoi s-au descoperit reziduuri și mai vechi în Iran (munții Zagros), dar dovezile din Georgia sunt cu aproape un mileniu mai vechi.
Pentru a face vin, oamenii de acum 7-8.000 de ani aveau nevoie de trei lucruri esențiale: struguri sălbatici europeni, cereale (pentru a avea mâncare pe tot timpul anului) și vase (pentru a prepara, stoca și consuma vinul).
Vinul era preparat în Georgia în vase uriașe din argilă – numite qvevri – unele având multe sute de litri. Erau apoi îngropate pentru fermentare, iar procedeul este folosit și azi de „artizanii” georgieni.

Foarte probabil că un strămoș al vinului a fost gustat prima oară de oameni în Paleolitic, acum peste 10.000 de ani și era suficientă o cavitate într-o piatră unde struguri sălbatici să fermenteze. Nu putea fi o băutură grozavă pentru gusturile noastre din prezent, dar pentru oamenii de atunci era ceva extraordinar, ce nu mai experimentaseră
Similar cu alte băuturi, și în cazul vinului se poate bănui că oamenii de acum peste 10.000 de ani au uitat struguri într-un recipient și, după mai multe zile i-au descoperit fermentând, au gustat și le-a plăcut cum s-au simțit. Câteva studii serioase recente indică faptul că oamenii de acum peste 11.000 de ani ar fi început „domesticirea” viței de vie, alegând soiuri cu struguri mai dulci. Nu avem cum să știm când s-a întâmplat prima oară acest lucru.

Oamenii de știință au două teorii: fie că vița de vie a fost pentru prima oară „domesticită” în Caucaz (zona Georgia și Armenia), fie că avem două zone distincte (Caucaz și Semiluna Fertilă, în Orientul Apropiat), această a doua teorie câștigând teren în ultimii ani.

Clar că strugurii de atunci erau, chiar și când erau copți, mai mici, mai acizi și mai puțin dulci decât strugurii din ziua de azi.

Studii recente indică faptul că acum 11.500 de ani, după finalul ultimei ere glaciare, oamenii au „domesticit” vița de vie, cultivând în mod intenționat strugurii și alegând soiurile cu cele mai mari boabe și cu gustul cel mai dulce.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.