Decizie radicală luată de Elon Musk în privința Twitter. Ce schimbare va face miliardarul

Miliardarul Elon Musk, proprietarul Twitter, a declarat că doreşte să schimbe logo-ul platformei sociale, într-o nouă mişcare prin care încearcă să distanţeze de moştenirea companiei preluate anul trecut şi care este de natură să stârnească noi controverse.

„Şi, în curând, ne vom lua adio de la brandul Twitter şi, treptat, de la toate păsărelele”, a scris Musk pe Twitter într-un mesaj postat în primele ore ale dimineţii de duminică, relatează Reuters.

Într-o postare făcută la ora 00:06 a.m. (ora Americii, adică 7:06, ora României), miliardarul a adăugat: „Dacă un oarecare logo, suficient de bun, va fi postat în această seară, vom face ca (acesta) să intre în funcţiune în întreaga lume, mâine”.

Musk a postat o imagine cu un „X” care pâlpâie, iar mai târziu, în cadrul unei discuţii audio pe Twitter Spaces, a răspuns „Da” atunci când a fost întrebat dacă logo-ul Twitter se va schimba, adăugând că asta „ar fi trebuit să se întâmple cu mult timp în urmă”.
De când Musk a cumpărat Twitter, în octombrie anul trecut, compania şi-a schimbat denumirea comercială în X Corp, reflectând viziunea miliardarului de a crea o „super-aplicaţie” precum WeChat din China.
Pe site-ul Twitter se precizează că logo-ul său, care reprezintă o pasăre albastră, este „activul nostru cel mai uşor de recunoscut”. „De aceea îl protejăm atât de mult”, se spune în descrierea aplicaţiei.

În aprilie, pasărea a fost înlocuită temporar cu câinele Shiba Inu al Dogecoin, contribuind astfel la o creştere a valorii de piaţă a criptomonedei.

De asemenea, la începutul acestei luni, Musk a anunţat că Twitter va limita numărul de tweet-uri pe zi pe care diverse conturi le pot citi, ceea ce a stârnit o serie de critici în rândul utilizatorilor, dar şi al profesioniştilor din marketing. Acest anunţ a ajutat la creşterea serviciului rival Threads, deţinut de Meta, care a depăşit 100 de milioane de utilizatori înscrişi în cinci zile de la lansare.
Cea mai recentă complicaţie cu care se confruntă Twitter este un proces intentat marţi, în care se susţine că firma datorează cel puţin 500 de milioane de dolari ca indemnizaţii pentru concedierea foştilor angajaţi. De când a fost achiziţionată de Musk, compania a concediat mai mult de jumătate din forţa de muncă, pentru a reduce costurile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Musk #decizie #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.