Rusia intenţionează să reducă discountul pentru exporturile de petrol până la 20 de dolari pe baril

Ministerul rus de Finanţe intenţionează să reducă diferenţa de preţ (discountul) pe care o utilizează la calculul taxelor pentru exporturile de petrol rusesc până la 20 de dolari per baril, de la 25 de dolari per baril în prezent, a declarat marţi ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, transmite Reuters.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 dolari per baril pentru exporturile de ţiţei ale Rusiei precum şi interdicţia de import impusă de Uniunea Europeană, au forţat Kremlinul să modifice modul în care taxează vânzările de petrol.

În luna februarie, preşedintele Vladimir Putin a semnat un decret de lege prin care este stabilit un discount pentru barilul de ţiţei Urlas, discount care este utilizat la calcularea taxelor.

„În prezent, diferenţa de preţ (discountul) între ţiţeiul Brent şi ţiţeiul Urals este de 25 de dolari per baril. Intenţionăm să o reducem la 20 de dolari per baril. Avem în vedere şi alte măsuri pentru calcularea taxelor cu privire la exporturile de petrol”, a spus Siluanov într-un interviu publicat marţi în portalul de ştiri Argumenty i Fakty.

Siluanov nu a dezvăluit care sunt celelalte măsuri avute în vedere dar a adăugat că la un preţ actual de aproximativ 80 de dolari pentru un baril de ţiţei Brent, Ministerul rus al Finanţelor ar colecta 8.000 de miliarde de ruble (88,5 miliarde de dolari) în acest an de pe urma veniturilor din petrol şi gaze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Veniturile din petrol şi gaze, cruciale pentru bugetul Rusiei, au scăzut cu 47% în ritm anual în primele şase luni ale anului, scădere atribuită de Ministerul de Finanţe de la Moscova preţului mai mic de vânzare al ţiţeiului Urals precum şi diminuării exporturilor de gaze naturale.

Siluanov a mai spus marţi că până la finele anului, deficitul bugetar va fi de aproximativ 2% – 2,5% din Produsul Intern Brut. „Avem suficiente resurse pentru a acoperi chletuielile planificate şi altele noi care ar putea apărea”, a precizat Siluanov.

Combinaţia dintre sancţiunile occidentale, închiderea accesului la multe pieţele financiare pentru Rusia şi cheltuielile mari pentru susţinerea campaniei militare din Ucraina a dus la golirea vistieriei statului rus.

#discount #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.