Rusia intenţionează să reducă discountul pentru exporturile de petrol până la 20 de dolari pe baril

Ministerul rus de Finanţe intenţionează să reducă diferenţa de preţ (discountul) pe care o utilizează la calculul taxelor pentru exporturile de petrol rusesc până la 20 de dolari per baril, de la 25 de dolari per baril în prezent, a declarat marţi ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, transmite Reuters.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 dolari per baril pentru exporturile de ţiţei ale Rusiei precum şi interdicţia de import impusă de Uniunea Europeană, au forţat Kremlinul să modifice modul în care taxează vânzările de petrol.

În luna februarie, preşedintele Vladimir Putin a semnat un decret de lege prin care este stabilit un discount pentru barilul de ţiţei Urlas, discount care este utilizat la calcularea taxelor.

„În prezent, diferenţa de preţ (discountul) între ţiţeiul Brent şi ţiţeiul Urals este de 25 de dolari per baril. Intenţionăm să o reducem la 20 de dolari per baril. Avem în vedere şi alte măsuri pentru calcularea taxelor cu privire la exporturile de petrol”, a spus Siluanov într-un interviu publicat marţi în portalul de ştiri Argumenty i Fakty.

Siluanov nu a dezvăluit care sunt celelalte măsuri avute în vedere dar a adăugat că la un preţ actual de aproximativ 80 de dolari pentru un baril de ţiţei Brent, Ministerul rus al Finanţelor ar colecta 8.000 de miliarde de ruble (88,5 miliarde de dolari) în acest an de pe urma veniturilor din petrol şi gaze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Veniturile din petrol şi gaze, cruciale pentru bugetul Rusiei, au scăzut cu 47% în ritm anual în primele şase luni ale anului, scădere atribuită de Ministerul de Finanţe de la Moscova preţului mai mic de vânzare al ţiţeiului Urals precum şi diminuării exporturilor de gaze naturale.

Siluanov a mai spus marţi că până la finele anului, deficitul bugetar va fi de aproximativ 2% – 2,5% din Produsul Intern Brut. „Avem suficiente resurse pentru a acoperi chletuielile planificate şi altele noi care ar putea apărea”, a precizat Siluanov.

Combinaţia dintre sancţiunile occidentale, închiderea accesului la multe pieţele financiare pentru Rusia şi cheltuielile mari pentru susţinerea campaniei militare din Ucraina a dus la golirea vistieriei statului rus.

#discount #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.