Putin nu a prevăzut gaura financiară fără precedent: Cine a scos din Rusia 253 de miliarde de dolari

Războiul sângeros al lui Putin din Ucraina declanșat în 24 februarie 2022 a provocat în întreaga lume multiple crize economice, energetice și alimentare.

Liderul de la Kremlin nu a crezut în unitatea Occidentului de a impune atâtea sancțiuni împotriva Rusiei, ce au dus la o gaură financiară fără precedent în visteria țării, de 253 de miliarde de dolari, care au plecat din Rusia.

Ieșirile de capital din Rusia, începând cu februarie 2022 și până în iunie 2023, au înregistrat un adevărat record de 253 de miliarde de dolari, a anunțat Banca Centrală de la Moscova, potrivit The Moscow Times.
„Influxurile nete din conturile de tranzacții curente [de 236 de miliarde de dolari] și ieșirile nete din conturile financiare din Rusia au atins niveluri fără precedent”, au spus experții Băncii Centrale, într-o analiză publicată luni, 24 iulie 2023.

Zborul de capital de 239 de miliarde de dolari din Rusia anul trecut, inclusiv 13 miliarde de dolari în luna ianuarie pre-invazie, a fost de patru ori mai mare decât suma care a fost scoasă din țară în 2021, potrivit analizei.

Alte 27 de miliarde de dolari au fost scoase din Rusia până acum în 2023. Rata fugii de capital în raport cu PIB a atins 13% în 2022, doborând recordul anterior de 11% înregistrat atât în timpul crizei financiare globale din 2008, cât și după anexarea Crimeei de Ucraina de către Rusia în 2014, potrivit sursei citate.

Rata medie a ieșirii de capital în ultimii 13 ani a fost de 5%, potrivit MT Russian. Mișcarea fondurilor a atins niveluri record, în ciuda sancțiunilor occidentale care complică tranzacțiile și a restricțiilor Băncii Centrale Ruse privind retragerile de numerar din străinătate.

În plus, Banca Rusiei a majorat vineri ratele dobânzilor cu 1 punct procentual la 8,5%, deoarece factorii de decizie politică au avertizat că inflația de bază a „depășit 4% în termeni anuali și este încă în creștere”.
Banca Centrală a spus că inflația este determinată în parte din cauza „disponibilității limitate a resurselor de muncă”. Așa cum Rusia pierde bani, își pierde și forța de muncă. Acest lucru se întâmplă pe mai multe fronturi – nu numai că bărbații sunt recrutați și trimiși la luptă, ci și mari părți din populația muncitoare au plecat peste graniță de teamă să nu fie trimise la război.

„Cea mai mică estimare a demografilor pe care am văzut-o este că 500.000 de oameni au plecat. Estimarea noastră este de un milion”, spune Elina Ribakova de la Institutul Peterson pentru economii internaționale, scrie The Telegraph.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exit #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lira sterlină riscă să intre sub presiune în următoarele luni, după ce recuperarea puternică din ultimii ani a transformat-o în cea mai supraevaluată monedă din grupul statelor dezvoltate G10, potrivit unei analize realizate de banca americană Goldman Sachs.

Strategul Goldman Sachs, Stuart Jenkins, susține că moneda britanică a depășit nivelul justificat de fundamentele economice, iar efectele Brexitului continuă să influențeze valoarea sa reală.

„Brexitul a redus probabil valoarea justă a lirei cu aproximativ 6%. După aprecierea semnificativă din ultimii ani, lira sterlină este cea mai supraevaluată monedă din G10”, a declarat Jenkins într-o notă adresată investitorilor.

Deși Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană în 2020, lira sterlină a recuperat o mare parte din terenul pierdut după referendumul din 2016. Moneda britanică s-a apreciat cu circa 1,5% față de dolar după Brexit, însă rămâne cu aproximativ 10% sub nivelul anterior votului care a decis ieșirea țării din UE.

Analiștii consideră că spațiul pentru noi creșteri este limitat, deoarece cea mai mare parte a discountului generat de Brexit a fost deja recuperată.

În plus, lira ar putea fi afectată de o combinație de factori economici și politici. Investitorii urmăresc atent deciziile viitoare ale Băncii Angliei, dar și evoluțiile de pe scena politică britanică.

Potrivit Goldman Sachs, diferențele dintre politica monetară a Băncii Angliei și cea a principalelor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, ar putea pune presiune asupra monedei britanice. În același timp, incertitudinea politică din Regatul Unit amplifică volatilitatea de pe piețe.

Investitorii așteaptă și rezultatele alegerilor parțiale din circumscripția Makerfield, care ar putea alimenta speculațiile privind viitorul premierului britanic Keir Starmer.

Cu toate acestea, Stuart Jenkins consideră că, pe termen lung, situația lirei este mai puțin alarmantă. Analiza bazată pe indicatorii istorici ai ultimilor 30 de ani arată că moneda britanică se află aproape de valorile sale normale.

Expertul mai afirmă că o eventuală consolidare a relațiilor comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ar putea susține moneda și ar compensa o parte dintre efectele negative asociate Brexitului.

Chiar și așa, Goldman Sachs avertizează că actualul nivel al lirei sterline reprezintă un obstacol important pentru noi aprecieri în perioada următoare și poate limita potențialul de creștere al monedei britanice pe termen mediu.