UE vrea să mute toate exporturile cerealelor ucrainene pe „coridoarele terestre de solidaritate”. Moldova e în joc

Uniunea Europeană este pregătită să exporte aproape integral produsele agricole ucrainene prin „coridoarele de solidaritate”, în urma retragerii Rusiei din înţelegerea care permitea transportul acestor produse printr-un coridor naval sigur în Marea Neagră, a declarat marţi comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, potrivit Reuters.

„Coridoarele de solidaritate” sunt trasee rutiere şi feroviare prin statele UE învecinate cu Ucraina. Aceste coridoare au fost create pentru a ajuta Ucraina să-şi exporte produsele agricole după ce nu şi-a mai putut folosi porturile de la Marea Neagră în urma războiului declanşat de Rusia în februarie 2022.

Chiar şi după încheierea înţelegerii cu Rusia care a permis până săptămâna trecută folosirea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, aceste coridoare terestre au continuat să fie utilizate pentru exporturile de produse ucrainene. Potrivit comisarului european pentru agricultură, 60% din exporturile ucrainene au fost expediate prin aceste coridoare şi 40% prin porturile ucrainene de la Marea Neagră în perioada când înţelegerea cu Rusia a fost în vigoare.
„Acum suntem pregătiţi să exportăm aproape totul prin coridoarele de solidaritate create în statele UE vecine cu Ucraina. Este vorba despre circa patru milioane de tone de cereale şi seminţe oleaginoase, şi am atins acest volum în noiembrie anul trecut”, a spus comisarul Janusz Wojciechowski.

Plan comun în vederea acoperirii costurilor de transport pentru produsele ucrainene exportate pe cale terestră

El a mai menţionat că în prezent Comisia Europeană examinează mai multe iniţiative din partea statelor membre ale UE pentru un plan comun în vederea acoperirii costurilor de transport pentru produsele ucrainene exportate pe cale terestră, dat fiind că transporturile rutiere şi feroviare sunt mai scumpe decât cele navale.

Extinderea exporturilor ucrainene pe cale terestră este o chestiune sensibilă pentru statele UE învecinate cu Ucraina, întrucât mari cantităţi de cereale ucrainene care ar fi trebuit doar să tranziteze prin coridoarele de solidaritate au rămas în aceste ţări, unde au fost comercializate sub preţurile pe care le pot oferi producătorii locali, care prin urmare au suferit pierderi compensate doar parţial prin despăgubirile aprobate de Comisiei Europeană.

În cele din urmă, Comisia Europeană a permis în luna aprilie celor cinci state membre vecine cu Ucraina (Polonia, Ungaria, Slovacia, România şi Bulgaria) să interzică până pe 15 septembrie importurile a patru produse agricole ucrainene (grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui), cu condiţia să nu împiedice tranzitul acestor produse spre alte ţări.

Miniştrii Agriculturii ai acestor cinci ţări au cerut săptămâna trecută Comisiei Europene prelungirea cel puţin până la finalul acestui an a restricţiilor la import pentru cele patru produse ucrainene, la care să se adauge o listă mai largă de produse provenite din Ucraina.

Aceasta din urmă cere însă revenirea la deschiderea completă a pieţei UE pentru toate produsele ucrainene, aşa cum a decis blocul comunitar după ce Rusia a pornit războiul, şi consideră „inacceptabilă” prelungirea restricţiilor la import de către ţările vecine Ucrainei. Franţa şi Germania au transmis că se opun la rândul lor prelungirii acestor restricţii, în timp ce Polonia a anunţat că le va prelungi oricum, chiar dacă Comisia Europeană ar decide contrariul.

Republica Moldova alături de România face parte din coridorul solidarității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coridor #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.