Trei motive pentru care ţări din întreaga lume vor să renunţe la dolar

economice şi monetare ale SUA pentru a evita, pe cât posibil, propagarea unor probleme din Statele Unite asupra economiilor lor. Anumite ţări, inclusiv India, au spus că s-au săturat de politicile monetare ale SUA care le ţin ostatice – mergând până la a spune că Statele Unite au fost un emitent iresponsabil pentru moneda de rezervă a lumii.

De altfel, un grup de lucru de la Banca Rezervelor Indiei face eforturi pentru utilizarea rupiei în comerţul internaţional, poziţie în concordanţă cu viziunea primului ministru indian, Narendra Modi.

Dolarul puternic devine prea scump pentru ţările emergente

Întărirea dolarului faţă de majoritatea monedelor lumii face importurile mult mai scumpe pentru ţările emergente.

De pildă în Argentina, presiunea politică şi scăderea exporturilor au contribuit la reducerea rezervelor în dolari americani ale ţării, făcând presiuni asupra peso-ului argentinian care, la rândul său, a alimentat inflaţia. Astfel că, Argentina a început să plătească pentru importurile din China folosind yuani în loc de dolari americani, după cum a declarat la mijlocul săptămânii trecute ministrul economiei ţării, conform Reuters.

„Un dolar mai puternic i-ar slăbi rolul de monedă de rezervă”, au scris economiştii de la Allianz, într-un raport din 29 iunie, potrivit Business Insider. „Dacă accesul la dolar devine mai scump, debitorii vor căuta alternative”.

Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a fost unul dintre cei mai vocali susţinători ai creării unor monede alternative de decontare în comerţul internaţional, mergând până la a pleda ca Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud să se îndepărteze de dolarul american.

Comerţul global şi cererea de petrol se diversifică, ceea ce pune petrodolarul în pericol

Un motiv cheie pentru care dolarul a devenit moneda de rezervă a lumii este că ţările din Orientul Mijlociu folosesc moneda americană pentru tranzacţiile cu petrol.

Aranjamentul a fost oficializat în 1945, când Arabia Saudită şi Statele Unite au ajuns la un acord istoric prin care saudiţii urmau să-şi vândă petrolul cătte SUA folosind doar dolarul. În schimb, Arabia Saudită urma să-şi reinvestească rezervele excedentare în dolari în titluri de stat şi companii americane. Prin aranjament, Statele Unite garantau securitatea Arabiei Saudite.

Dar ulterior, odată cu dezvoltarea industriei ţiţeiului de şist, SUA a devenit independentă energetic şi exportator net de petrol.

„Schimbarea structurală din piaţa petrolului, determinată de revoluţia petrolului de şist, poate afecta, în mod paradoxal, rolul dolarului ca monedă de rezervă globală, deoarece exportatorii de petrol, care joacă un rol crucial pentru statutul monedei americane, ar trebui să se reorienteze către alte ţări şi monedele lor”, au scris economiştii de la Allianz.

Dar, nu este vorba numai despre petrol.

Relaţia dintre SUA şi Arabia Saudită s-a complicat în ultimii ani, după ce fostul preşedinte Donald Trump s-a plâns că saudiţii nu plăteau Statelor Unite un preţ corect pentru apărare, sau când actualul preşedinte Joe Biden l-a respins pe prinţul moştenitor Mohammed bin Salman din cauza uciderii jurnalistului Khashoggi de la Washington Post.

„Astfel de tensiuni, apărute pe fundalul revoluţiei energetice a combustibililor de şist, ridică posibilitatea ca Arabia Saudită să renunţe într-o zi la denominarea preţului petrolului în dolari americani”, este de părere Sarah Miller, editor la Energy Intelligence, conform Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#state #moneda #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu, a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă-maraton, „totalurile” activității pentru anul 2025, într-un discurs în care economia a crescut, iar cifrele au dansat.

Într-un cadru solemn, cu „bine sosit” adresat cetățenilor, mediului de afaceri și mass-media, ministrul a mulțumit practic tuturor, de la antreprenori și cetățeni până la „toți care și-au pus umărul”, pentru o creștere economică estimată la circa 2,7%, confirmată, potrivit oficialului, inclusiv de FMI. O creștere modestă, dar descrisă cu entuziasm drept „accelerare”, după pandemie, război și alte „instabilizări pe perioade de studii îndelungate”.

Agricultura a fost vedeta anului, cu +15%, construcțiile au urcat cu 8%, iar industria a contribuit cu 3%, cifră considerată „mică, dar frumoasă”, pentru că ar confirma reorientarea economiei „de la consum la inovații”, chiar dacă inovația încă se caută în slide-uri.

Integrarea europeană a fost declarată „prioritate zero”, cu nouă capitole de negociere, un cluster tematic și exporturi de 68,1% către UE, plus aderarea la SEPA, prezentată ca un succes major. În paralel, 2026 se anunță „foarte și foarte important”, cu 150 de activități de implementat, majoritatea pe umerii ministerului.

La capitolul investiții, ministrul a anunțat 16,7 miliarde (inițial dolari, apoi corectați în lei), intrări nete de capital de 213 milioane de dolari și reinvestiții de 215 milioane de dolari, semn că „Republica Moldova spărește la credibilitate”. Ratingurile B, B+ și B3 au fost prezentate drept dovezi de stabilitate, iar evaluarea realizată de o agenție internațională a fost calificată drept „foarte frumoasă”.

Digitalizarea a ocupat un spațiu generos. Este vorba de 75% din servicii digitalizate, 80% din interacțiuni online, iar Republica Moldova este pregătită să devină „un scut cibernetic al Europei de Iest”, în contextul unor pierderi globale de 10,5 trilioane de dolari din atacuri cibernetice.

Punctul forte al prezentării a fost „legea freelancerelor”, care intră în vigoare din 2026: notificare simplă, impozit unic de 15%, fără contabilitate și fără rapoarte, cu promisiunea protecției sociale și medicale. Totul transparent, digital și „fără biurocrație”.

La finalul conferinței, ministrul a promis că prosperitatea va gravita „ca un satelit” în jurul cetățenilor în 2026, iar economiile mediului de afaceri din debirocratizare se ridică deja la 3 milioane de lei, „sume preventive”, urmând ca adevăratele calcule să vină… în ianuarie.

Conferința s-a încheiat optimist, cu urări de Anul Nou, promisiuni de vești bune și certitudinea că, în 2026, economia va continua să crească corectată la timp, digitalizată complet și, eventual, cu mai puține „părdon”-uri.