Criza lovește cu tărie într-o țară NATO: Inflație uriașă de 58% și prăbușire a monedei naționale

O țară NATO este lovită de o criză majoră, inflația va ajunge la 58% până la sfârșitul anului, iar cursul monedei naționale a căzut sever, cu mai mult de 30% față de începutul lui 2023. Noul guvernator al Băncii Centrale a Turciei, Gaye Erkan, a spus că inflația va fi mai mult decât dublă față de predicțiile anterioare.

Erkan a spus că evoluțiile cursului de schimb, modificările politicii economice, cererea internă mai puternică decât se aștepta și o nouă abordare de prognoză au contribuit toate la o previziune mai mare, potrivit CNBC.

Numită la Banca Centrală a Turciei pe 9 iunie 2023, analiștii au sugerat că venirea lui Erkan – împreună cu un nou ministru turc de Finanțe – ar putea semnala un pivot în politica monetară după ani de costuri scăzute ale împrumuturilor și inflație în creștere.

Această așteptare a fost îndeplinită mai târziu în cursul lunii, când Banca Centrală aproape și-a dublat rata cheie a dobânzii de la 8,5% la 15%, prima sa creștere din martie 2021. Aceasta a fost urmată de o creștere cu 250 de puncte de bază în iulie, deși aceasta a fost mai mică decât asteptat.

În timp ce creșterea prețurilor a afectat multe economii din întreaga lume, inflația a atins niveluri uluitoare în Turcia de până la 85%. Inflația în iunie a ajuns la 38,2% pe o bază anuală și 3,9% pe lună.

Banca centrală și-a revizuit, de asemenea, prognoza pentru sfârșitul anului 2024 la 33%, iar prognoza pentru sfârșitul anului următor la 15%.

„Prin decizii privind înăsprirea cantitativă, vom asigura o dezvoltare stabilă a lichidității în lira turcească, fără a genera excesive rate de schimb și cerere internă”, a spus Erkan.
Lira turcească a înregistrat numeroase noi minime record în ultimele 18 luni. Lira turcească s-a tranzacționat la 26,96 față de dolar începând cu 27 iulie 2023 și a slăbit cu peste 30% față de începutul anului.

Rata lunară a inflației din luna iunie a Turciei a fost mai mică decât se aștepta, în ciuda prăbușirii continue a lirei după realegerea președintelui Recep Tayyip Erdogan. Pe o bază anuală, inflația a crescut la 38,21%, de asemenea ușor mai mică decât previziunile Reuters de 39,47%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#NATO #criză #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.