Care mașini sunt cele mai furate în Grecia. Preferințele hoților au legătură și cu dimensiunea autoturismului

31 Iul. 2023, 04:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Iul. 2023, 04:24 // Actual //  bani.md

Raportul anual Hellas Direct despre furtul de mașini din Grecia include o mulțime de informații interesante și evidențiază cele mai „sigure” modele împotriva furtului.

Cele mai multe liste și sondaje despre furtul de mașini sunt despre modelele care „strălucesc” în ochii spărgătorilor.

Hellas Direct a analizat datele pe care le are în posesie pentru anul 2022, pe baza mașinilor asigurate de acestă companie, și ne prezintă o cu totul altă listă care include mașinile furate cu cea mai mică frecvență, dar și relația dimensiunii mașinii și vârsta șoferului.

Modelele pe care hoții nu le aleg pentru furt – din diverse motive, cum a fi o cerere redusă de piese de schimb sau dificultatea să pătrundă în ele – sunt Honda Civic și Toyota Avensis, cu o mașină furată la 1.000 de vehicule asigurate, urmate de SEAT Ibiza, FIAT Seicento, FIAT Punto, Peugeot 206, Hyundai Getz, Toyota Auris, Hyundai i30 și Nissan Almera, cu 2 furturi la 1.000 de mașini.

Dar se pare că și dimensiunea mașinii joacă un rol important, întrucât un model cu o lungime de 3,7 metri are șanse de aproape trei ori mai mare să facă „aripi” față de unul mai lung.

În plus, raportul anual Hellas Direct menționează un alt element important legat de furt, și este legat de vârsta șoferului asigurat.

Potrivit datelor, au fost 9 furturi la fiecare 1.000 de șoferi cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani, o rată care pare „mică”, dar este mai mult decât dublă față de asigurații cu vârsta cuprinsă între 50 și 59 de ani.
Ce legătură are vârsta șoferului asigurat cu alegerea hoților, există și o explicație pentru asta. Șoferii mai tineri conduc mai mult și, prin urmare, sunt mai ușor de vizat. Oricine se mișcă, e mai expus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Apr. 2025, 11:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Apr. 2025, 11:58 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.