PG și CSP protejează un procuror acuzat de corupție? Cum este pasată responsabilitatea în ”dosarul Sușițcaia”

02 Aug. 2023, 16:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Aug. 2023, 16:05 // Actual //  bani.md

Așa dar, fostul procuror general interimar, Dumitru Robu, a solicitat suspendarea din funcție a Merandolinei Sușițcaia. Demersul lui Robu, deși a figurat pe ordinea de zi a mai multor ședințe CSP, a fost amânat de fiecare dată. Adresarea lui Robu nu apare pe ordinea de zi nici a ședinței de vineri, 4 august curent, scrie realitatea.md.

Recent, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a precizat într-un răspuns pentru Realitatea.md că nu se cunoaște când va fi examinat demersul lui Robu. Potrivit Consiliului, „toate subiectele aflate pe rolul CSP se examinează în modul corespunzător”.

Între timp, redacția Realitatea.md a încercat să afle de la Procuratura Generală dacă procurorul general interimar, Ion Munteanu, ar putea să depună o cerere similară în contextul dosarului penal gestionat de PCCOCS pe numele procurorului Mirandolina Sușițcaia.

„Momentan există o adresare a Procurorului General interimar Dumitru Robu către Consiliul Superior al Procurorilor privind suspendarea din funcție a procurorului Mirandolina Sușițcaia, astfel aceasta urmează a fi examinată, CSP urmând a se pronunța cu o hotărâre potrivit legii”, se arată în mesajul PG.

Marți, 1 august, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că „ar prefera ca din funcția mea de șef să pot suspenda, trimite în altă parte orice procuror, din motive că a încălcat careva prevederi, nu este integru sau alte motive”, dar Legea și Constituția nu îi oferă acest drept.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mirandolina Suşiţcaia a intrat în vizorul presei după ce, fiind conducătorul grupului de urmărire penală care a investigat schema „Laundromat”, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a judecătorilor moldoveni, implicați în spălătoria rusească. Sușițcaia le-a raportat superiorilor că nu există probe în dosarul respectiv. Procurorul s-a eschivat însă să pună la dispoziția Comisiei parlamentare de anchetă informații despre dosar.

Schema „Laundromat”, care se presupune a fi cea mai mare operațiune de spălare de bani din istorie, se referă la zeci de persoane din anturajul politic, domeniul justiției și sectorul financiar-bancar din Republica Moldova.

Flori de la Platon

Anticoruptie.md scria că Mirandolina Suşiţcaia este cea care, la două săptămâni de la fuga lui Platon, a solicitat schimbarea măsurii preventive în privinţa omului de afaceri, după ce acesta nu s-a prezentat la şedinţa de judecată într-un dosar în care este învinuit de escrocherie în proporţii deosebit de mari. Suşiţcaia a venit nepregătită la şedinţa de judecată şi magistratul i-a dat un răgaz de vre-o şase ore ca să formuleze în scris solicitările privind arestarea şi darea în urmărire generală a lui Platon. Chiar dacă acuzatoarea nu formulase solicitarea în scris, Procuratura Generală nu a întârziat să vină cu un comunicat în care să se laude cu demersul privind arestarea afaceristului. Procurora Suşiţcaia a infirmat că a primit flori de la Platon şi se declară victima unei campanii de denigrare: „Întrebaţi de cel care a lansat astfel de aberaţii în mediul online”.

 

21 Sept. 2026, 09:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Sept. 2026, 09:14 // Actual //  Grîu Tatiana

Chișinăul se schimbă. Se construiește, se înalță, se modernizează. Dar, printre clădirile noi din sticlă și beton, orașul își ascunde o altă față: veche, abandonată și uitată. Aproape o mie de monumente istorice și de arhitectură se află în municipiul Chișinău. Sunt clădiri care păstrează memoria orașului, dar care, în loc să fie restaurate, se transformă încet în ruine. Unele au fațade degradate, atele sunt înconjurate de construcții moderne care le sufocă. Sunt cazuri când lucrările începute se opresc… Iar în spatele acestui peisaj trist, de cele mai multe ori, se ascund procedurile birocratice.

Arhitecții susțin că una dintre principalele probleme este modul în care funcționează Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), instituție care examinează proiectele din zona istorică a Capitalei.

Problemele legate de activitatea Consiliului nu sunt însă noi. În 2022, Centrul Național Anticorupție a identificat riscuri de corupție în activitatea CNMI, inclusiv posibile conflicte de interese între membrii Consiliului și beneficiarii proiectelor. Instituția a recomandat atunci măsuri pentru reducerea acestor riscuri. Ministerul Culturii afirmă că, între timp, cadrul de organizare și funcționare al Consiliului a fost revizuit, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, examinarea documentației și publicarea deciziilor.

Totuși, rămâne întrebarea, de ce componența Consiliului de ani buni rămâne, în mare parte stabilă. În 2025, pentru funcțiile de membri au aplicat 10 arhitecți și trei reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Cinci dintre membrii care făceau parte din Consiliu în 2022 și-au continuat mandatul și după concursul din 2025.