Austriecii de la OMV Petrom, singura companie din România de la care Republica Moldova va cumpăra gaze

Energocom a încheiat contracte cu 7 companii europene pentru achiziționarea gazelor de pe piața liberă, conform anunțului traderului de stat. Printre aceste companii se numără și austriecii de la OMV Petrom, care controlează cea mai importantă companie de petrol și gaze din România. Energocom a cumpărat aproximativ 300 de milioane de metri cubi de gaze, destinate atât consumului curent, cât și stocării.

Licitațiile organizate de Energocom au atras interesul a peste 10 companii, iar din acestea au fost selectate 7 entități pentru semnarea contractelor. Pe lângă OMV Petrom, celelalte companii cu care Energocom a încheiat acorduri sunt Trafigura Trading Europe sarl, Axpo Bulgaria EAD, DEPA Commercial SA, MET International AG, PGNiG Supply & Trading GmbH și DXT Commodities SA. Energocom a menționat că prețurile oferite în cadrul licitațiilor au fost foarte aproape de prețul mediu de pe piață.

Prețul mediu ponderat de achiziție a gazelor, în punctele de achiziție solicitate de Energocom, a fost de 34,5 EUR/MWh (aproximativ 400 USD/1000 mc). Acest preț va fi completat de cheltuieli suplimentare pentru transport către depozit, injectare, depozitare, extragere și transport către Republica Moldova, când va fi necesar.

Din cauza volatilității mari a prețului la gaze pe piață, Energocom a decis să utilizeze două formule de preț diferite pentru achiziționarea gazelor: o formulă legată de indicele de referință de pe piața olandeză TTF (cea mai importantă piață de gaze din Europa) și o formulă cu preț fix.

Energocom se află în etapa a treia de precalificare aferentă creditului oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care le oferă posibilitatea de a participa la licitații pentru achiziționarea de gaze de la mai multe companii de pe piața energetică europeană. În acest sens, au fost depuse 11 dosare de participare, iar BERD va decide care companii vor fi precalificate pentru a participa la licitații.

Recent, BERD a aprobat o finanțare suplimentară de 165 de milioane de euro (180 de milioane de dolari) pentru Republica Moldova, acoperind astfel 75% din necesarul de gaze al țării. Această inițiativă vine ca o continuare a creditului revolving de 300 de milioane de euro obținut de Moldova anul trecut, care a permis țării să achiziționeze gaze din surse alternative din Europa, înlocuind astfel achizițiile de la Gazprom.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaz #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.