Rusia trebuie să înceteze să mai folosească alimentele ca pe o armă

Pe 17 iulie, la aproape un an de la semnarea la Istanbul a Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră, care permite Ucrainei să livreze produse agricole pe piețele mondiale, Rusia a decis să se retragă din acest acord. După cum a subliniat secretarul general al ONU, această inițiativă a fost „un far de speranță într-o lume care are nevoie disperată de ea”.

Înainte de începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un furnizor important de alimente la nivel mondial, 1/5 din orzul din întreaga lume provenea din Ucraina, precum și 1/6 din porumb și 1/8 din grâu. După ce Rusia a invadat Ucraina, atacând câmpurile de cereale și silozurile și blocând porturile ucrainene, prețurile mondiale ale alimentelor au atins niveluri record și au pus în pericol aprovizionarea cu alimente esențiale pentru multe țări importatoare. Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră a urmărit să restabilească o rută vitală pentru exporturile agricole din Ucraina și să reducă prețurile mondiale la alimente.

În pofida numeroaselor provocări, acordul și-a atins scopul. Începând cu luna august 2022, Ucraina a exportat aproape 33 de milioane de tone de cereale și alimente către 45 de țări, ceea ce a jucat un rol esențial în reducerea prețurilor mondiale la alimente cu aproximativ 25% de la nivelul record atins la scurt timp după atacul Rusiei. După cum arată datele publice privind comerțul, peste jumătate din cantitatea de cereale exportată, inclusiv 2/3 din grâu, a ajuns în țările în curs de dezvoltare.

În plus, Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră a asigurat accesul continuu la cereale pentru Programul Alimentar Mondial (PAM). În 2023, 80% din grâul achiziționat pentru a sprijini operațiunile umanitare în țările cu cea mai mare insecuritate alimentară, precum Afganistan, Djibouti, Etiopia, Kenya, Somalia, Sudan și Yemen a provenit din Ucraina. Fără ruta din Marea Neagră, PAM trebuie să își procure grâul din altă parte, la prețuri mai mari și cu un termen de livrare mai lung, într-un moment în care lumea se confruntă cu o criză alimentară fără precedent.

Decizia Rusiei a fost luată în pofida propunerilor Secretarului General al ONU de a reînnoi acordul. Pentru a-și declina vina, Rusia a declarat că că propriile sale exporturi agricole nu au fost suficient de facilitate. Acest lucru nu este însă confirmat de datele comerciale disponibile public, care arată că exporturile agricole ale Rusiei sunt înfloritoare. Rusia a obținut, de asemenea, beneficii importante din Memorandumul de Înțelegere cu ONU privind exporturile de îngrășăminte, care a fost negociat în paralel cu Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră. ONU a lucrat neîncetat pentru a clarifica cadrul de reglementare și pentru a se implica împreună cu sectorul privat în vederea găsirii unor soluții pentru sectoarele bancar și de asigurări. Aceste eforturi au fost depuse în strânsă colaborare cu UE și cu partenerii săi.

Contrar minciunilor răspândite de Rusia, UE s-a asigurat că sancțiunile sale nu au niciun impact asupra securității alimentare globale. Nu există sancțiuni care să vizeze livrările de alimente și îngrășăminte rusești către țări terțe, iar UE a oferit operatorilor economici explicații, clarificând faptul că aceste tipuri de exporturi către țări terțe sunt permise. De asemenea, am colaborat cu ONU pentru a permite efectuarea plăților aferente.

În ciuda acestor fapte bine cunoscute și verificabile, Rusia a decis să se retragă din Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, folosind alimentele ca o armă și punând în pericol aprovizionarea cu alimente la nivel mondial. La câteva ore după ce s-a retras din inițiativă, Rusia a început, de asemenea, să distrugă, prin atacuri zilnice țintite, instalațiile de depozitare a cerealelor și infrastructura portuară a Ucrainei, nu numai de la Marea Neagră, ci și de la Dunăre. Ca reacție imediată, prețurile angro la grâu și porumb au înregistrat cea mai mare creștere de la începutul războiului de agresiune al Rusiei. Este posibil ca volatilitatea crescută a prețurilor la produsele alimentare să persiste atâta timp cât Rusia pune deliberat presiune pe aprovizionarea globală cu alimente, agravând criza care afectează cel mai mult statele dependente de importuri. Acest lucru este inacceptabil și trebuie condamnat cu fermitate.

În timp ce lumea se confruntă cu întreruperea aprovizionării și creșterea prețurilor, Rusia abordează acum țările vulnerabile, în special din Africa, cu oferte bilaterale de transporturi limitate de cereale, pretinzând că rezolvă o problemă pe care tot ea a creat-o. Aceasta este o politică cinică de utilizare deliberată a alimentelor ca armă.

Ca răspuns la acțiunile iresponsabile ale Rusiei, UE acționează pe trei direcții principale. În primul rând, vom continua să sprijinim eforturile neobosite ale Organizației Națiunilor Unite și ale Turciei de a relua Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră. În al doilea rând, continuăm să consolidăm „Culoarele de Solidaritate” ca rute alternative pentru ca exporturile agricole ucrainene să ajungă pe piețele globale prin intermediul UE. Aceste culoare au permis, până în prezent, exportul a peste 41 de milioane de tone de produse agricole ucrainene, iar noi creștem această cifră cât mai mult posibil pentru a atenua consecințele ieșirii Rusiei din acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră. În al treilea rând, am sporit sprijinul nostru financiar pentru țările și persoanele care au cea mai mare nevoie, oferind 18 miliarde de euro pentru a rezolva problema securității alimentare până în 2024.

Facem apel la comunitatea internațională și la toate țările să își intensifice propria asistență în sprijinul securității alimentare globale. Solicităm tuturor partenerilor noștri să îndemne Rusia să revină la negocieri, așa cum a făcut deja Uniunea Africană, precum și să se abțină de la a ataca infrastructura agricolă a Ucrainei. Cu o voce clară și unită, putem determina Rusia să își reia participarea la Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră. Lumea are un interes comun în gestionarea responsabilă a securității alimentare globale. Le suntem datori oamenilor care au cea mai mare nevoie de ea.

#alimente #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.