Veste importantă pentru mii de moldoveni! Lege pentru fondurile de pensii, dar nimeni nu se înghesuie să le înființeze

În Republica Moldova ar urma să apară fondurile de pensii private. Comisia Națională a Pieței Financiare anunță că doritorii de a practica activitate în domeniul pensiilor facultative pot depune setul necesar de documente la Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), autoritate abilitată cu competențe de supraveghere a acestor entități.

În cadrul ședinței din 31 iulie 2023, Consiliul de administrație al CNPF a aprobat Regulamentul privind avizarea constituirii societății de pensii și licențierea administratorului fondurilor de pensii facultative. Acest document încheie șirul de acte normative elaborate și aprobate de către CNPF, necesare pentru demararea activității fondurilor de pensii facultative în Republica Moldova, care urmează să fie administrate în mod privat și să servească drept surse pentru completarea veniturilor populației.

Noul Regulament stabilește procedura și lista de documente necesare pentru obținerea avizului cu privire la constituirea societății de pensii și a licenței de administrator al unui fond de pensii facultative. În particular, pentru a obține avizul de constituire a societății de pensii sau a licenței de administrator al unui fond de pensii facultative este necesar de a depune/prezenta documente/informații ce vizează: actele de constituire și programul de activitate, identitatea fondatorilor, dovada conformării cerinței de capital minim (inclusiv proveniența mijloacelor depuse în capitalul social), corespunderea persoanelor propuse pentru gestionarea activității societății de pensii sau administratorului.

Acum 20 de ani, în anul 1999 a intrat în vigoare o lege a fondurilor nestatale de pensii. Totodată, în Republica Moldova au fost înregistrate și trei fonduri de pensii private, însă acestea nu au putut funcționa.

În Moldova, sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

Potrivit datelor statistice oferite de BNS, pentru anul 2021 a constituit 69,1 ani, fiind în descreștere cu 0,7 ani în comparație cu anul precedent. În comparație cu nivelul mediu al speranței de viață în cele 27 de țări ale Uniunii Europene, speranța de viață în Moldova este în descreștere cu 11,3 ani mai puțin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#privat #pensii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump este pregătit să declanșeze o nouă ofensivă în războiul comercial global, anunțând miercuri după-amiază, în cadrul unei ceremonii programate la Casa Albă, impunerea unor tarife vamale reciproce pentru partenerii comerciali ai Statelor Unite. Noile măsuri, denumite de Trump „Ziua eliberării”, ar urma să intre în vigoare imediat după anunțul oficial, scrie Reuters.

În plus, o taxă vamală globală separată de 25% pentru importurile auto va fi aplicată începând cu 3 aprilie, a confirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Trump susține de săptămâni întregi că noile tarife au scopul de a echilibra ratele vamale scăzute practicate de SUA față de cele ale altor țări și de a contracara barierele netarifare care dezavantajează exporturile americane. Deși unele surse au indicat posibilitatea unei taxe universale de 20%, oficiali din administrație au sugerat că este mai probabilă o abordare diferențiată, cu tarife aplicate individual pe țări, la niveluri ceva mai mici.

Potrivit fostului consilier comercial din primul mandat al lui Trump, numărul țărilor vizate de noile tarife ar putea depăși cele aproximativ 15 menționate anterior de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent – țări cu excedente comerciale majore față de SUA.

Bessent le-a declarat marți congresmenilor republicani că noile tarife reciproce reprezintă un „plafon” al nivelului maxim de taxe impuse și că acestea ar putea fi reduse dacă țările respective vor răspunde cerințelor administrației americane.

De la revenirea la Casa Albă, în urmă cu puțin peste zece săptămâni, Trump a reintrodus taxe vamale de 25% pentru oțel și aluminiu (extinse la produse în valoare de 150 miliarde de dolari) și a impus o taxă de 20% pentru toate importurile din China, invocând lupta împotriva fentanilului. O scutire temporară pentru mărfurile din Canada și Mexic legate de aceste tarife expiră tot miercuri.

Oficialii Casei Albe au confirmat că tarifele se vor aplica cumulativ. De exemplu, un automobil produs în Mexic care anterior era taxat cu 2,5%, va fi supus și tarifelor pentru fentanil, și celor sectoriale auto – ajungând la 52,5%, fără a include și eventualul tarif reciproc.

Pe fondul incertitudinii legate de amploarea noilor taxe, încrederea investitorilor, consumatorilor și a mediului de afaceri este în scădere. Economiștii de la Banca Rezervei Federale din Atlanta estimează că tarifele vor majora prețurile interne, afectând angajările și ritmul de creștere economică.

Piața bursieră a reacționat puternic: de la jumătatea lunii februarie, capitalizarea bursieră americană a pierdut aproape 5 trilioane de dolari. Marți, Wall Street a încheiat sesiunea în teritoriu mixt, investitorii așteptând cu nervozitate detalii despre pachetul de măsuri.

Uniunea Europeană, Canada și Mexic au anunțat deja că vor răspunde prin tarife proprii și alte măsuri de retorsiune. Premierul canadian Mark Carney și președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, au discutat marți despre planuri comune de a „contracara acțiunile comerciale nejustificate” ale Washingtonului.

„În fața unor vremuri dificile, Carney și Sheinbaum au subliniat importanța apărării competitivității nord-americane și a respectării suveranității naționale”, a transmis biroul premierului canadian.

Tot mai multe companii americane se plâng că un val de „Buy Canadian” face ca accesul produselor lor pe rafturile canadiene să devină tot mai dificil.

Trump justifică noile măsuri prin nevoia de a corecta dezechilibrele comerciale majore, acuzând decenii de acorduri de liber schimb care au afectat producătorii americani. Deficitul comercial de bunuri al SUA depășește în prezent 1,2 trilioane de dolari.

Însă economiștii avertizează că tarifele masive vor amplifica inflația și vor lovi atât economia americană, cât și economia globală. Potrivit estimărilor Yale University Budget Lab, o taxă suplimentară de 20% ar costa gospodăria americană medie cel puțin 3.400 de dolari anual.