Veste importantă pentru mii de moldoveni! Lege pentru fondurile de pensii, dar nimeni nu se înghesuie să le înființeze

În Republica Moldova ar urma să apară fondurile de pensii private. Comisia Națională a Pieței Financiare anunță că doritorii de a practica activitate în domeniul pensiilor facultative pot depune setul necesar de documente la Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), autoritate abilitată cu competențe de supraveghere a acestor entități.

În cadrul ședinței din 31 iulie 2023, Consiliul de administrație al CNPF a aprobat Regulamentul privind avizarea constituirii societății de pensii și licențierea administratorului fondurilor de pensii facultative. Acest document încheie șirul de acte normative elaborate și aprobate de către CNPF, necesare pentru demararea activității fondurilor de pensii facultative în Republica Moldova, care urmează să fie administrate în mod privat și să servească drept surse pentru completarea veniturilor populației.

Noul Regulament stabilește procedura și lista de documente necesare pentru obținerea avizului cu privire la constituirea societății de pensii și a licenței de administrator al unui fond de pensii facultative. În particular, pentru a obține avizul de constituire a societății de pensii sau a licenței de administrator al unui fond de pensii facultative este necesar de a depune/prezenta documente/informații ce vizează: actele de constituire și programul de activitate, identitatea fondatorilor, dovada conformării cerinței de capital minim (inclusiv proveniența mijloacelor depuse în capitalul social), corespunderea persoanelor propuse pentru gestionarea activității societății de pensii sau administratorului.

Acum 20 de ani, în anul 1999 a intrat în vigoare o lege a fondurilor nestatale de pensii. Totodată, în Republica Moldova au fost înregistrate și trei fonduri de pensii private, însă acestea nu au putut funcționa.

În Moldova, sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

Potrivit datelor statistice oferite de BNS, pentru anul 2021 a constituit 69,1 ani, fiind în descreștere cu 0,7 ani în comparație cu anul precedent. În comparație cu nivelul mediu al speranței de viață în cele 27 de țări ale Uniunii Europene, speranța de viață în Moldova este în descreștere cu 11,3 ani mai puțin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#privat #pensii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.