Documente de la Pentagon dezvăluie lucrurile ascunse de Putin: Pierderile reale ale Rusiei sunt colosale în Ucraina

12 Aug. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Aug. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Luptele sângeroase care s-au desfășurat în războiul provocat de Vladimir Putin în Ucraina a produs pierderi colosale de vieți omenești pentru Rusia, dar și de tehnică militară, lucruri ascunse de Kremlin.

Dar acum, documente dezvăluite de Pentagon în Statele Unite arată că Moscova a avut cel puțin 190.000 de victime în conflict, dintre care 43.000 de morți, până în februarie 2023.
În plus, Rusia a pierdut multă tehnică militară pe câmpul de luptă, peste 2.000 de tancuri, dar și multe avioane, elicoptere și sisteme de rachete, potrivit Newsweek.

Forța de invazie inițială a Rusiei număra aproximativ 190.000 de soldați. Mulți dintre aceștia au fost acum uciși, capturați sau răniți atât de grav încât nu se mai pot întoarce niciodată pe câmpul de luptă. Documentele Pentagonului, scurse la începutul acestui an, estimau între 189.500 și 223.000 de victime, militari ruși, în februarie, inclusiv 43.000 de victime.

Acest număr va fi mai mare după alte șase luni de lupte, iar Kievul pretinde că a „lichidat” 251.620 de militari ruși din februarie 2022. Pierderile au forțat Kremlinul să-și extindă proiectul. În august 2022, Putin a ordonat o creștere cu 13% a numărului de soldați activi – aproximativ 137.000 de soldați – cu scopul de a ridica totalul la 1,15 milioane.

Forțele armate ale Rusiei au acum aproximativ 1,3 milioane de soldați, cu scopul de a extinde acest număr la 1,5 milioane până în 2026. Forțele de elită ale Rusiei au fost grav afectate. Cei care le înlocuiesc sunt mai puțin experimentați și mai puțin motivați, deși cei care au supraviețuit etapelor inițiale ale conflictului au apărut întăriți și probabil mai eficienți.

Flota de tancuri a Rusiei a suferit foarte mult în Ucraina. Se crede că peste 2.000 au fost distruși sau capturați, reprezentând aproximativ două treimi dintre cei aflați în serviciu activ înainte de război.
Kievul susține că a distrus peste 5.000 de arme rusești din februarie 2022, împreună cu peste 710 de sisteme de rachete cu lansări multiple.

Cifrele ucrainene sunt semnificativ mai mari decât estimările open-source. Site-ul de urmărire Oryx a raportat deteriorarea sau distrugerea a 107 vehicule și echipamente de sprijin pentru artilerie; 483 de unități de artilerie autopropulsată; și 253 de platforme MLRS.

BBC a raportat că Rusia ar fi putut avea până la 16 milioane de obuze în depozit înainte de război, deși nu se știe câte sunt într-o stare adecvată pentru utilizare. Ucraina susține că a doborât 315 avioane rusești și 312 elicoptere rusești. Oryx a identificat 76 de avioane distruse și opt avariate, inclusiv 21 Su-34, 11 Su-30 și patru Su-35. Oryx a confirmat, de asemenea, pierderea sau deteriorarea a 101 elicoptere rusești, printre care 40 de elicoptere de atac Ka-52 „Alligator”.

Se crede că Rusia are acum aproximativ 900 de avioane de luptă și 120 de bombardiere, ceea ce înseamnă că pierderile sale în Ucraina reprezintă o mică, dar semnificativă parte din puterea sa aeriană totală.

În ianuarie, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că Rusia mai avea aproximativ 19% din arsenalul său de rachete strategice de dinainte de război încă disponibil pentru utilizare. Printre acestea s-au numărat 144 din cele 900 tip Iskander, 59 dintre cele 500 Kalibr, 118 dintre cele 444 tip Kh-101/555 și 162 din cele 370 tip Kh-22/3.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.