Eforturile Rusiei de a controla comerţul mondila cu cereale stârneşte teama că securitatea alimentară este în pericol

11 Aug. 2023, 14:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Aug. 2023, 14:19 // Actual //  bani.md

Prăbuşirea acordului Mării Ne­gre, care a permis exportarea cerea­lelor ucrainene pe mare, şi loviturile ruseşti asupra infrastructurii portua­re ucrainene au reînnoit ameninţarea la adresa securităţii alimentare a lumii, scrie Financial Times.

Pericolul este întreruperea apro­vizionării în timp ce Moscova în­cear­că să câştige cu forţa o cotă mai mare din exporturile mondiale de cereale. În ultima lună, forţele armate ruse au efectuat lovituri cu rachete împotriva terminalelor de cereale ucrainene şi au ameninţat că vor viza toate navele care traversează Marea Neagră către porturile din Ucraina, în timp ce Kie­vul a lansat lovituri cu drone împotri­va unei nave ruseşti şi a unui petrolier.

Această escaladare „măreşte ris­cul şi declanşează incertitudini“, a spus Arif Husain, economist-şef la Programul Alimentar Mondial al ONU. „Un singur pas greşit al orică­rei părţi va avea consecinţe dezas­tru­oase pur şi simplu pentru că nu există un substitut imediat pentru toate ce­re­alele exportate de Rusia şi Ucraina pe Marea Neagră“, a spus el.

Blocarea capacităţii Ucrainei de a exporta grâu, orz, porumb şi alte ce­reale oferă Moscovei o oportuni­tate de a ocupa o cotă mai mare din piaţa mondială a cerealelor, au spus analiştii.

Războiul a împins în sus preţuri­le, aparent pe termen lung, permi­ţând Kremlinului să compenseze pentru o parte din veniturile pierdute din cauza sancţiunilor economice occidentale. Deja cel mai mare exportator de grâu din lume, Rusia a obţinut o recoltă record de cereale în 2022-2023, producând o cantitate cu 23% mai mare decât media din ultimii cinci ani.

Aşteptările sunt ca producţia să fie ceva mai mică anul viitor, dar va fi totuşi o recoltă excelentă. Acest lucru ar putea oferi Moscovei 60 de milioane de tone pentru export anul acesta şi următorul – mult mai mult decât de obicei, potrivit cifrelor S&P Global Commodity Insights.

„Moscova vede o oportunitate în care, dacă scoateţi cota ucraineană de pe piaţă, Rusia va avea mult mai mult control“, a declarat Anthony Rizzo, analist la CRU. O cantitate semnificativă din recolta record este depozitată şi trebuie exportată pen­tru a „face loc“ următoarei recolte, a adăugat el.

„Văd aici o strategie pentru ei nu numai să slăbească poziţia financiară a Ucrainei prin mai puţine exporturi de cereale, ci şi să o întărească pe a lor“. Preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia va furniza cereale gratuite unor naţiuni africane, o regiune care a contat pe Ucraina pentru aprovizionare ieftină, la câteva zile după ce acordul Mării Negre a căzut. Schimbarea vine într-un moment în care sistemul alimentar global se confruntă cu tulbulenţe, de la interzicerea exporturilor de orez alb din India  până la preţurile record ale uleiului de măsline. În timp ce cei mai mari importatori de cereale ucrainene pe mare includ China şi Spania, naţiunile cel mai grav afectate sunt probabil ţările în curs de dezvoltare din Africa şi Orientul Mijlociu.

Iniţiativa pentru cereale din Marea Neagră a permis exportul pe mare a aproximativ 33 de milioane de tone metrice de cereale din Ucraina în ultimul an, echivalentul a 8% din totalul exporturilor globale de porumb şi grâu din sezonul 2021-22. Aproape 60% au mers în ţările în curs de dezvoltare şi în China. De asemenea, Ucraina a exportat încă 35 de milioane de tone de produse agricole prin rute alternative mai scumpe folosind transport rutier, feroviar şi fluvial începând cu luna iunie a anului trecut, arată datele S&P, în creştere faţă de nivelurile minime de dinainte de război.

Paul Hughes, economist-şef agricol la S&P Global, spune că războiul va avea un impact mai mare asupra nivelurilor de producţie ucrainene decât colapsul acordului cu Marea Neagră, limitând cantităţile disponibile pentru export aproape de volumele care au părăsit ţara pe rute alternative anul trecut. „Factorul limitativ va fi producţia într-o Ucraină aflată sub asediu“, a spus el. Cu toate acestea, şi acele rute alternative de transport par din ce în ce mai ameninţate. De aceea, preţurile cerealelor vor rămâne ridicate şi „vor creşte de fiecare dată când veţi vedea o altă navă doborâtă sau un alt atac asupra porturilor. Regiunea este prea vitală pentru piaţa cerealelor pentru ca ea să fie ignorată“, a spus Haque.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.