Eforturile Rusiei de a controla comerţul mondila cu cereale stârneşte teama că securitatea alimentară este în pericol

11 Aug. 2023, 14:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Aug. 2023, 14:19 // Actual //  bani.md

Prăbuşirea acordului Mării Ne­gre, care a permis exportarea cerea­lelor ucrainene pe mare, şi loviturile ruseşti asupra infrastructurii portua­re ucrainene au reînnoit ameninţarea la adresa securităţii alimentare a lumii, scrie Financial Times.

Pericolul este întreruperea apro­vizionării în timp ce Moscova în­cear­că să câştige cu forţa o cotă mai mare din exporturile mondiale de cereale. În ultima lună, forţele armate ruse au efectuat lovituri cu rachete împotriva terminalelor de cereale ucrainene şi au ameninţat că vor viza toate navele care traversează Marea Neagră către porturile din Ucraina, în timp ce Kie­vul a lansat lovituri cu drone împotri­va unei nave ruseşti şi a unui petrolier.

Această escaladare „măreşte ris­cul şi declanşează incertitudini“, a spus Arif Husain, economist-şef la Programul Alimentar Mondial al ONU. „Un singur pas greşit al orică­rei părţi va avea consecinţe dezas­tru­oase pur şi simplu pentru că nu există un substitut imediat pentru toate ce­re­alele exportate de Rusia şi Ucraina pe Marea Neagră“, a spus el.

Blocarea capacităţii Ucrainei de a exporta grâu, orz, porumb şi alte ce­reale oferă Moscovei o oportuni­tate de a ocupa o cotă mai mare din piaţa mondială a cerealelor, au spus analiştii.

Războiul a împins în sus preţuri­le, aparent pe termen lung, permi­ţând Kremlinului să compenseze pentru o parte din veniturile pierdute din cauza sancţiunilor economice occidentale. Deja cel mai mare exportator de grâu din lume, Rusia a obţinut o recoltă record de cereale în 2022-2023, producând o cantitate cu 23% mai mare decât media din ultimii cinci ani.

Aşteptările sunt ca producţia să fie ceva mai mică anul viitor, dar va fi totuşi o recoltă excelentă. Acest lucru ar putea oferi Moscovei 60 de milioane de tone pentru export anul acesta şi următorul – mult mai mult decât de obicei, potrivit cifrelor S&P Global Commodity Insights.

„Moscova vede o oportunitate în care, dacă scoateţi cota ucraineană de pe piaţă, Rusia va avea mult mai mult control“, a declarat Anthony Rizzo, analist la CRU. O cantitate semnificativă din recolta record este depozitată şi trebuie exportată pen­tru a „face loc“ următoarei recolte, a adăugat el.

„Văd aici o strategie pentru ei nu numai să slăbească poziţia financiară a Ucrainei prin mai puţine exporturi de cereale, ci şi să o întărească pe a lor“. Preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia va furniza cereale gratuite unor naţiuni africane, o regiune care a contat pe Ucraina pentru aprovizionare ieftină, la câteva zile după ce acordul Mării Negre a căzut. Schimbarea vine într-un moment în care sistemul alimentar global se confruntă cu tulbulenţe, de la interzicerea exporturilor de orez alb din India  până la preţurile record ale uleiului de măsline. În timp ce cei mai mari importatori de cereale ucrainene pe mare includ China şi Spania, naţiunile cel mai grav afectate sunt probabil ţările în curs de dezvoltare din Africa şi Orientul Mijlociu.

Iniţiativa pentru cereale din Marea Neagră a permis exportul pe mare a aproximativ 33 de milioane de tone metrice de cereale din Ucraina în ultimul an, echivalentul a 8% din totalul exporturilor globale de porumb şi grâu din sezonul 2021-22. Aproape 60% au mers în ţările în curs de dezvoltare şi în China. De asemenea, Ucraina a exportat încă 35 de milioane de tone de produse agricole prin rute alternative mai scumpe folosind transport rutier, feroviar şi fluvial începând cu luna iunie a anului trecut, arată datele S&P, în creştere faţă de nivelurile minime de dinainte de război.

Paul Hughes, economist-şef agricol la S&P Global, spune că războiul va avea un impact mai mare asupra nivelurilor de producţie ucrainene decât colapsul acordului cu Marea Neagră, limitând cantităţile disponibile pentru export aproape de volumele care au părăsit ţara pe rute alternative anul trecut. „Factorul limitativ va fi producţia într-o Ucraină aflată sub asediu“, a spus el. Cu toate acestea, şi acele rute alternative de transport par din ce în ce mai ameninţate. De aceea, preţurile cerealelor vor rămâne ridicate şi „vor creşte de fiecare dată când veţi vedea o altă navă doborâtă sau un alt atac asupra porturilor. Regiunea este prea vitală pentru piaţa cerealelor pentru ca ea să fie ignorată“, a spus Haque.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Iul. 2026, 10:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Iul. 2026, 10:41 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul a aprobat instituirea stării de alertă în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 30 de zile. Decizia a fost luată marți, 28 iulie,în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri condus de premierul Vasile Tofan, în contextul problemelor privind aprovizionarea cu carburanți și al debitului scăzut al râului Nistru, scrie REAALITATEA.

Hotărârea vine după ce, marți, autoritățile au anunțat că aproximativ 50 de benzinării din țară, adică aproape 10% din total, nu mai aveau motorină în stoc. În același timp, Guvernul a instituit stare de alertă și în domeniul hidrologic, din cauza nivelului redus al apei în Nistru.

Premierul Vasile Tofan a declarat că Executivul monitorizează atent evoluția situației și dorește să se asigure că instituțiile statului au toate mecanismele necesare pentru a interveni rapid, dacă va fi nevoie.

Republica Moldova s-a aflat de mai multe ori în acest an sub regim de alertă sau de urgență în sectorul energetic. La 4 martie, Guvernul a instituit stare de alertă pentru 60 de zile, invocând riscurile generate de situația externă și volatilitatea piețelor energetice. Ulterior, din 25 martie, Parlamentul a declarat stare de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile, după ce atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina au afectat linia electrică Vulcănești–Isaccea, una dintre principalele rute de alimentare cu energie a Republicii Moldova. După încetarea stării de urgență, din 25 aprilie, autoritățile au revenit la starea de alertă pentru încă 60 de zile, pentru a continua monitorizarea și a putea interveni rapid în cazul unor noi riscuri.