Banca centrală a Poloniei continuă să-şi facă rezerve de aur

În 2021, guvernatorul băncii centrale poloneze a declarat că dacă va fi numit din nou în funcţie pentru încă şase ani va majora rezervele de aur ale instituţiei cu 100 de tone. Bancherul Adam Glapinski, aliat al guvernului şi bun prieten cu preşedintele partidului aflat la guvernare, a fost reales, dar la o diferenţă incomod de mică, şi încearcă să se ţină de promisiune.

Banca centrală şi-a majorat în paşi mici rezervele de aur, metalul preţios fiind considerat o demonstraţie de forţă, mai ales în ţările cu conducători populişti, dar şi un activ care oferă stabilitate în vremuri cu nesiguranţă ridicată. Anul acesta, instituţia lui Glapinski a cumpărat 14,8 tone de aur în aprilie, cea mai mare achiziţie de după iunie 2019 (când şi-a majorat rezervele cu 95 tone), ducând totalul de metal preţios din rezerve la 243,5 tone. În iulie, banca a făcut o nouă surpriză, cumpărând 48,4 tone de aur.

Glapinski vrea să aducă astfel rezervele mai aproape de ponderea medie la nivel mondial în totalul rezervelor internaţionale a⁷le băncilor centrale, de 10,5%. În Europa, procentul este de 20,5%. Cu toate acestea, Polonia are cele mai mari rezerve de aur din Europa Centrală şi de Est, potrivit datelor World Gold Council. Dar este şi cea mai populată ţară din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezervă #polonia #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiza stabilității macroprudențiale publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru trimestrul I 2025 indică un risc de contagiune directă foarte redus în interiorul sistemului bancar local, de vreme ce expunerile interbancare autohtone însumează doar 1,5 milioane MDL, adică 0,01 % din plasările nete totale. Testele de stres simulate pe acest canal n-au generat situații de potențială insolvabilitate; indicele de contagiune internă rămâne la cote „infime”, între 0,003 și 0,004.

În schimb, expunerea externă a băncilor moldovenești se amplifică: plasările brute în instituții din afara țării au ajuns la 13,1 miliarde MDL (7,6 % din activele sectorului), cu aproape 17 % mai mult față de trimestrul precedent. Circa 90 % din aceste fonduri sunt concentrate în bănci din Germania, Franța, Italia, Spania și Austria, jurisdicții cu rating investițional ridicat.

BNM subliniază că simularea unui „șoc simultan” – neîncasarea plasamentelor la primele trei contrapartide străine – ar coborî rata fondurilor proprii sub pragul minim de 10 % pentru patru bănci comerciale din Moldova, relevând vulnerabilitatea la riscuri externe, deși probabilitatea unui asemenea scenariu rămâne redusă datorită calității ratingului acestor bănci.

La rândul lor, pasivele externe ale băncilor (linii de credit atrase) totalizează 1,08 miliarde MDL, predominant de la instituții de dezvoltare precum BEI, BERD și CEB, dar și de la BCR România, Alfa-Bank Rusia și Intesa Sanpaolo Italia. Aceste datorii reprezintă doar 0,6 % din active, ceea ce menține poziția net creditoare a sectorului față de contrapartidele externe – un amortizor de risc suplimentar, notează BNM.

Pentru a evalua impactul unui șoc la nivel de țară, BNM a testat și nerambursarea simultană a tuturor plasamentelor într-o singură jurisdicție cu rating înalt; rezultatul ar pune sub presiune trei bănci, care ar coborî sub pragul minim de capital. Totuși, banca centrală precizează că probabilitatea unui astfel de eveniment este scăzută, întrucât plasamentele sunt concentrate în economii dezvoltate.

Concluzia BNM este clară: contagiunea internă nu este o amenințare, iar diversificarea plasamentelor către bănci străine cu rating bun reduce riscul de contrapartidă – însă expunerea externă tot mai mare face ca eventuala materializare a unui șoc global să lovească direct patru bănci moldovenești, motiv pentru care autoritatea va continua monitorizarea scenariilor de stres și va menține cerințe stricte de capital.