Banca centrală a Poloniei continuă să-şi facă rezerve de aur

În 2021, guvernatorul băncii centrale poloneze a declarat că dacă va fi numit din nou în funcţie pentru încă şase ani va majora rezervele de aur ale instituţiei cu 100 de tone. Bancherul Adam Glapinski, aliat al guvernului şi bun prieten cu preşedintele partidului aflat la guvernare, a fost reales, dar la o diferenţă incomod de mică, şi încearcă să se ţină de promisiune.

Banca centrală şi-a majorat în paşi mici rezervele de aur, metalul preţios fiind considerat o demonstraţie de forţă, mai ales în ţările cu conducători populişti, dar şi un activ care oferă stabilitate în vremuri cu nesiguranţă ridicată. Anul acesta, instituţia lui Glapinski a cumpărat 14,8 tone de aur în aprilie, cea mai mare achiziţie de după iunie 2019 (când şi-a majorat rezervele cu 95 tone), ducând totalul de metal preţios din rezerve la 243,5 tone. În iulie, banca a făcut o nouă surpriză, cumpărând 48,4 tone de aur.

Glapinski vrea să aducă astfel rezervele mai aproape de ponderea medie la nivel mondial în totalul rezervelor internaţionale a⁷le băncilor centrale, de 10,5%. În Europa, procentul este de 20,5%. Cu toate acestea, Polonia are cele mai mari rezerve de aur din Europa Centrală şi de Est, potrivit datelor World Gold Council. Dar este şi cea mai populată ţară din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezervă #polonia #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială este privită cu teamă pentru felul în care poate poate impacta alegerile electorale din viitorul apropiat. Însă atunci când Sam Altman, omul din spatele ChatGPT, a fost întrebat ce părere are despre această posibilitate, el a părut să fie mai preocupat de altă problemă: impactul AI asupra economiei, scrie Bloomberg.

„Îmi este frică de viteza şi magnitutdinea pe care AI o poate avea în sfera socio-economică. Cred că lumea încă nu realizează cu ce se confruntă” a declarat Sam Altman.
CEO-ul OpenAI a atras atenţia că temerile oamenilor privind pierderea locurilor de muncă s-au mai diminuat faţă de anul trecut, dar că vigilenţa trebuie păstrată pentru că posibilitatea dispariţiei a milioane de locuri de muncă este reală.

„Mă tem că lumea nu ia în serios efectul inteligenţei artificiale asupra economiei, iar asta va crea o problemă reală în viitor” a mai declarat Altman.

Noi cercetări dezvăluie măsura în care AI poate perturba economia. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional de la începutul acestui an a constatat că tehnologia poate afecta aproximativ 60% din locurile de muncă din economiile avansate.

Aproximativ jumătate din aceste locuri de muncă pot fi automatizate, ceea ce ar putea duce la mai puţine angajări şi la scăderea salariilor. Aproape 12 milioane de angajaţi din SUA ar putea fi nevoiţi să îşi schimbe locul de muncă până în 2030, potrivit unui studiu separat al McKinsey.

Angajaţii par să simtă deja efectele AI asupra propriului job. Unii directori executivi spun că şi-au înlocuit personalul cu un chatbot cu inteligenţă artificială, iar unii profesionişti au declarat că au pierdut locuri de muncă în favoarea unor instrumente precum ChatGPT.
Cei mai optimişti dintre angajaţi sunt de părere că tehnologia este fantastică dacă este utilizată corect pentru că poate creşte productivitatea şi ajută la economisirea timpului.

Cu toate acestea Altman rămâne îngrijorat de impactul AI pe piaţa muncii. Anul trecut, el a declarat într-un interviu pentru CNBC că este „puţin speriat” de ChatGPT, avertizând că apariţia companiei sale ar putea însemna sfârşitul pentru foarte multe joburi.