Generalul care a supravegheat construcția reședinței lui Putin a murit în pușcărie. A fost condamnat pentru mită

Pe 16 august, Ghenadii Lopirev, generalul care a fost la conducerea Serviciului de Securitate din Caucaz al Serviciului Federal de Securitate (FSO) al Federației Ruse și care ispășea o pedeapsă pentru luare de mită într-o colonie penală din regiunea Ryazan, a încetat din viață într-un spital. Vestea tragică a fost anunțată de către Viktor Boborykin, președintele Comisiei de Monitorizare Publică a regiunii Ryazan, scrie tass.ru.

Gennady Lopyrev a fost găsit vinovat în noiembrie 2017 de luare de mită în sumă de aproximativ 7 milioane de ruble, și de trafic ilegal de arme. Pedeapsa sa a fost stabilită la 10 ani de închisoare, pe care o executa în colonia numărul 3 din regiunea Ryazan.

Anterior, Lopyrev a deținut poziția de Șef al Serviciului de Securitate din Caucaz al FSO. În noiembrie 2016, el a fost reținut sub acuzația de luare de mită în legătură cu contractele guvernamentale. La momentul reținerii sale, au fost găsite aproximativ un miliard de ruble și aproape 20 de milioane de dolari, la cursul de schimb al anului respectiv.

Lopirev a fost asociat și cu supervizarea construcției unor reședințe de stat, inclusiv complexul Bocharov Ruchey, reședința de vară a președintelui Federației Ruse. În urma procesului, el a fost condamnat în noiembrie 2017 la zece ani de închisoare și o amendă de 150 de milioane de ruble pentru luare de mită și deținere ilegală de cartușe.

În decursul timpului, pedeapsa sa a fost redusă la nouă ani și opt luni de închisoare, fiind eliminată acuzația de trafic de arme. Decesul său a survenit în timp ce se afla în executarea sentinței sale, iar circumstanțele exacte ale morții nu au fost încă dezvăluite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lopirev #General #deces

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește repartizarea a opt apartamente din Chișinău veteranilor războiului de pe Nistru, după ce Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru că nu a executat hotărârile judecătorești prin care aceștia trebuiau asigurați cu spațiu locativ. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de hotărâre care stabilește criteriile de acordare a locuințelor și ordinea de prioritate a beneficiarilor.

Potrivit notei de fundamentare, cele opt apartamente se află într-un bloc de pe strada Alba Iulia 91/3 din Capitală și au fost transmise, în luna iunie 2026, din gestiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale în cea a Agenției Proprietății Publice.

Locuințele au rămas nerepartizate persoanelor pentru care fuseseră destinate inițial, respectiv participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Nucleară Cernobîl și colaboratorilor subdiviziunilor de risc deosebit care nu au îndeplinit condițiile de eligibilitate.

Acum, apartamentele urmează să fie repartizate veteranilor care au participat la luptele pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova și în privința cărora există hotărâri judecătorești irevocabile, a căror neexecutare a determinat condamnarea statului la CEDO.

Conform proiectului, prioritate vor avea veteranii care nu dețin nicio locuință în proprietate, nici individual și nici împreună cu membrii familiei. În cazul în care mai mulți solicitanți îndeplinesc această condiție, va fi luată în considerare vechimea hotărârilor judecătorești executorii, iar ulterior data pronunțării hotărârii CEDO.

Suprafața apartamentului repartizat va fi stabilită în funcție de numărul membrilor familiei, fiind prevăzut un minimum de 9 metri pătrați de suprafață locativă pentru fiecare persoană. Beneficiarii nu vor avea dreptul să-și aleagă singuri apartamentul, acesta urmând să fie stabilit de o comisie specială.

Totodată, proiectul prevede că apartamentele vor fi transmise gratuit, însă veteranii vor trebui să suporte cheltuielile de evaluare, de transmitere a dreptului de proprietate și de întreținere a locuințelor.

Comisia responsabilă de repartizare va fi instituită de Ministerul Justiției și va include reprezentanți ai mai multor instituții de stat, precum și observatori din partea organizațiilor veteranilor și a Centrului Național Anticorupție. Deciziile de repartizare vor putea fi contestate în termen de 30 de zile.

Ministerul Justiției precizează că lipsa unui mecanism clar de repartizare a acestor locuințe a împiedicat până acum executarea efectivă a hotărârilor judecătorești. Autoritățile susțin că aprobarea regulamentului va permite soluționarea situațiilor individuale și evitarea unor noi tergiversări.

Potrivit notei de fundamentare, implementarea proiectului nu va necesita cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. Hotărârea ar urma să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, după aprobarea de către Guvern.