Record de falimente în Uniunea Europeană în trimestrul II 2023

Uniunea Europeană se confruntă cu o situație economică alarmantă, după ce a înregistrat cel mai mare număr de declarații de faliment din istorie în perioada aprilie-iunie 2023. Această tendință preocupantă indică provocări semnificative pentru economiile europene și efectele continue ale pandemiei de coronavirus.

După șase trimestre consecutive de creștere a numărului de falimente, datele colectate de Eurostat arată că numărul declarațiilor de faliment în Uniunea Europeană a atins un nivel fără precedent în trimestrul II al anului 2023. În comparație cu perioada pre-pandemică, acest fapt indică o situație dificilă pentru majoritatea sectoarelor economice.

Sectoarele cele mai grav afectate au fost serviciile de cazare și alimentație publică, care continuă să resimtă impactul pandemiei de coronavirus. Numărul declarațiilor de faliment în acest domeniu a crescut semnificativ cu 23,9%, reflectând dificultățile semnificative cu care se confruntă acest sector.

Tendința de creștere a numărului de falimente nu a dat semne de încetinire. Numărul falimentelor a crescut cu 8,4% în comparație cu trimestrul anterior, ajungând la cel mai ridicat nivel din momentul colectării datelor în 2015.

Această situație se aplică tuturor sectoarelor economiei europene. De exemplu, domeniile transportului și depozitării, precum și educației, sănătății și activităților sociale, au consemnat creșteri semnificative ale numărului de falimente în trimestrul II al anului 2023, comparativ cu primele trei luni din același an.

Analizând evoluția în timp, comparația dintre trimestrul II din 2023 și trimestrul IV din 2019 arată o creștere semnificativă a numărului de falimente în majoritatea sectoarelor economiei. Creșterile cele mai semnificative, comparativ cu perioada pre-pandemică, au fost înregistrate în domeniul serviciilor de cazare și alimentație (+82,5%) și transportului și depozitării (+56,7%).

În ciuda acestor cifre îngrijorătoare, datele arată și că numărul de înregistrări comerciale a fost mai mare în 2023 decât în perioada 2015-2022. Cu toate acestea, în trimestrul II al anului 2023, au existat scăderi ale înregistrărilor de noi întreprinderi cu 0,6% față de trimestrul anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faliment #companii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina nu va fi obligată să restituie Statelor Unite ajutorul financiar și militar oferit după invazia rusă, în cadrul acordului privind resursele minerale, a anunțat premierul ucrainean Denîs Șmîhal. „S-a ajuns la un acord prin care în document nu va fi inclusă asistența acordată anterior semnării lui”, a transmis Șmîhal pe canalul său de Telegram, după o întâlnire cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Potrivit premierului, echipele juridice lucrează în prezent la textul acordului, astfel încât acesta să respecte angajamentele europene ale Ucrainei și să nu contravină Constituției și legislației naționale.

Anterior, președintele american Donald Trump estimase că sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului, în februarie 2022, a însumat circa 350 de miliarde de dolari. Casa Albă insista ca Ucraina să returneze aceste sume în cadrul unei înțelegeri ce ar include concesii majore privind resursele naturale. În urma negocierilor din aprilie, Kievul reușise să reducă suma revendicată la 100 de miliarde de dolari.

Totuși, în cadrul noii formule agreate, Washingtonul va considera acești 100 de miliarde de dolari drept contribuția americană la un viitor fond special de reconstrucție a Ucrainei și a renunțat să mai ceară rambursarea lor sau să-și asume noi angajamente de investiții.

Pe 17 aprilie, Ucraina și SUA au semnat un memorandum care confirmă intenția de a încheia un acord privind exploatarea resurselor minerale. Donald Trump anunțase semnarea oficială a acordului pentru 24 aprilie, însă acest lucru nu s-a materializat. A doua zi, liderul de la Casa Albă a cerut „semnarea imediată” a documentului, într-un mesaj postat pe rețeaua sa Truth Social.

Negocierile privind acordul au fost tensionate încă din februarie, după ce un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Casa Albă, a amânat discuțiile. Ulterior, administrația americană a prezentat Kievului o variantă de acord mult mai dură, incluzând solicitări precum „dreptul de primă ofertă” la investițiile în toate proiectele de infrastructură și resurse ale Ucrainei, precum și acces prioritar la achiziționarea materiilor prime.

Zelenski a reiterat în repetate rânduri că ajutorul militar american nu trebuie considerat o datorie a Ucrainei. El a subliniat că sprijinul de aproximativ 100 de miliarde de dolari a fost acordat sub formă de granturi și că nu va accepta semnarea unui acord care ar împovăra „zece generații de ucraineni” cu datorii.

#ajutor #Kiev #SUA