Profilul studenţilor străini din universităţile din România: Cei mai mulţi vin din Republica Moldova, Franţa, Israel

28 Aug. 2023, 07:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Aug. 2023, 07:03 // Actual //  bani.md

România a devenit mai atractivă în ultimii ani pentru studenţii străini, astfel că numărul lor a crescut considerabil în ultimii şase ani universitari. Din datele de la Ministerul Educaţiei vedem că sunt atraşi aici de universităţile de medicină în special care au o reputaţie bună şi preţuri mici.

„În ultimii şase ani universitari, numărul studenţilor străini înmatriculaţi la studii superioare în România a cunoscut o creştere de aproape 27%, ajungând, în anul universitar 2021-2022, la 35.392 de studenţi străini, inclusiv studenţii români de pretutindeni“, scrie un raport al Ministerului Educaţiei despre anul universitar 2021 – 2022.

În ceea ce priveşte ţările de provenienţă, în anul universitar 2021-2022, cei mai mulţi studenţi au venit din următoarele ţări: Republica Moldova, Franţa, Israel, Italia, Maroc, Germania, Grecia, Siria, Tunisia, Serbia, Ungaria şi Iordania.

Pe cicluri de studii, cei mai mulţi studenţi au fost înscrişi la studii de licenţă. Pe domenii de studiu, se remarcă preferinţa studenţilor străini pentru studiile medicale, ciclul licenţă.
În ceea ce priveşte domeniile de studiu preferate, pe primul loc în clasament este medicina, adică ştiinţe biologice şi biomedicale, cu 17.320 de studenţi, ştiinţe sociale, cu 8.108 studenţi, ştiinţe inginereşti, cu 4.833, ştiinţe umaniste şi arte, cu 3.166, ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, cu 991, şi matematică şi ştiinţe ale naturii, cu 974 de studenţi străini. În cei şase ani de studii, cursurile universitare de medicină includ licenţa şi masterul. Astfel, aproape jumătate dintre studenţii străini din România au venit aici pentru a studia medicina.

Dintre cei 35.392 de studenţi, din 149 de ţări, care au studiat în România pe parcursul anului universitar 2021-2022, aproximativ 20.000 au ales programe de studii în limba română (57%) şi peste 14.500 au urmat programe de studii în limbi străine (70% dintre aceştia au urmat cursuri în limba engleză, iar 30% în limba franceză).

Numărul de studenţi străini din ţările Programului ErasmusĂ incoming a fost de 4.500 în 2021 şi 4.600 în 2022. La aceştia se adaugă: 4.000 de studenţi şi membri ai personalului universitar, incoming, ca beneficiari de mobilităţi în cadrul cooperării cu ţări terţe care nu sunt asociate la program – acţiunea “International credit mobility“. Instituţiile de învăţământ superior din România sunt frecventate, anual, de peste o jumătate de milion de studenţi. Dintre aceştia, între 5% şi 6% sunt studenţi străini.
Bugetul alocat învăţământului superior din România în Programul ErasmusĂ pentru Proiecte de mobilităţi ale studenţilor şi personalului universitar şi Proiecte de parteneriat strategic, respectiv Parteneriate de cooperare a fost de 34,3 mil. euro în anul 2021 şi, respectiv, de aproape 51,9 mil. euro în 2022.

Numărul de studenţi din România beneficiari de mobilităţi outgoing de studiu sau de practică în străinătate în statele membre UE şi ţările asociate la program a fost de 10.500 atât în 2021, cât şi în 2022, iar numărul membrilor personalului universitar din România beneficiari de mobilităţi de predare sau formare în statele membre UE şi ţările asociate la program a fost de 5.000 în 2021 şi 5.500 în 2022. La numărul acestora se adaugă 5.000 de studenţi şi membri ai personalului universitar, atât incoming, cât şi outgoing, ca beneficiari de mobilităţi în cadrul cooperării cu ţări terţe care nu sunt asociate la program.
În anul 2021, au fost finanţate 18 proiecte de parteneriate pentru cooperare ErasmusĂ în domeniul universitar, iar în anul 2022 au fost finanţate 14 proiecte, toate coordonate de universităţi din România. În total, prin Erasmus, atât pentru proiecte de mobilitate, cât şi pentru proiecte de parteneriat, s-au absorbit în anii 2021 şi 2022 circa 86,2 mil. euro, iar rata generală de absorbţie a fondurilor ErasmusĂ a fost de 98,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Ian. 2026, 18:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Ian. 2026, 18:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!