Profilul studenţilor străini din universităţile din România: Cei mai mulţi vin din Republica Moldova, Franţa, Israel

28 Aug. 2023, 07:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Aug. 2023, 07:03 // Actual //  bani.md

România a devenit mai atractivă în ultimii ani pentru studenţii străini, astfel că numărul lor a crescut considerabil în ultimii şase ani universitari. Din datele de la Ministerul Educaţiei vedem că sunt atraşi aici de universităţile de medicină în special care au o reputaţie bună şi preţuri mici.

„În ultimii şase ani universitari, numărul studenţilor străini înmatriculaţi la studii superioare în România a cunoscut o creştere de aproape 27%, ajungând, în anul universitar 2021-2022, la 35.392 de studenţi străini, inclusiv studenţii români de pretutindeni“, scrie un raport al Ministerului Educaţiei despre anul universitar 2021 – 2022.

În ceea ce priveşte ţările de provenienţă, în anul universitar 2021-2022, cei mai mulţi studenţi au venit din următoarele ţări: Republica Moldova, Franţa, Israel, Italia, Maroc, Germania, Grecia, Siria, Tunisia, Serbia, Ungaria şi Iordania.

Pe cicluri de studii, cei mai mulţi studenţi au fost înscrişi la studii de licenţă. Pe domenii de studiu, se remarcă preferinţa studenţilor străini pentru studiile medicale, ciclul licenţă.
În ceea ce priveşte domeniile de studiu preferate, pe primul loc în clasament este medicina, adică ştiinţe biologice şi biomedicale, cu 17.320 de studenţi, ştiinţe sociale, cu 8.108 studenţi, ştiinţe inginereşti, cu 4.833, ştiinţe umaniste şi arte, cu 3.166, ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, cu 991, şi matematică şi ştiinţe ale naturii, cu 974 de studenţi străini. În cei şase ani de studii, cursurile universitare de medicină includ licenţa şi masterul. Astfel, aproape jumătate dintre studenţii străini din România au venit aici pentru a studia medicina.

Dintre cei 35.392 de studenţi, din 149 de ţări, care au studiat în România pe parcursul anului universitar 2021-2022, aproximativ 20.000 au ales programe de studii în limba română (57%) şi peste 14.500 au urmat programe de studii în limbi străine (70% dintre aceştia au urmat cursuri în limba engleză, iar 30% în limba franceză).

Numărul de studenţi străini din ţările Programului ErasmusĂ incoming a fost de 4.500 în 2021 şi 4.600 în 2022. La aceştia se adaugă: 4.000 de studenţi şi membri ai personalului universitar, incoming, ca beneficiari de mobilităţi în cadrul cooperării cu ţări terţe care nu sunt asociate la program – acţiunea “International credit mobility“. Instituţiile de învăţământ superior din România sunt frecventate, anual, de peste o jumătate de milion de studenţi. Dintre aceştia, între 5% şi 6% sunt studenţi străini.
Bugetul alocat învăţământului superior din România în Programul ErasmusĂ pentru Proiecte de mobilităţi ale studenţilor şi personalului universitar şi Proiecte de parteneriat strategic, respectiv Parteneriate de cooperare a fost de 34,3 mil. euro în anul 2021 şi, respectiv, de aproape 51,9 mil. euro în 2022.

Numărul de studenţi din România beneficiari de mobilităţi outgoing de studiu sau de practică în străinătate în statele membre UE şi ţările asociate la program a fost de 10.500 atât în 2021, cât şi în 2022, iar numărul membrilor personalului universitar din România beneficiari de mobilităţi de predare sau formare în statele membre UE şi ţările asociate la program a fost de 5.000 în 2021 şi 5.500 în 2022. La numărul acestora se adaugă 5.000 de studenţi şi membri ai personalului universitar, atât incoming, cât şi outgoing, ca beneficiari de mobilităţi în cadrul cooperării cu ţări terţe care nu sunt asociate la program.
În anul 2021, au fost finanţate 18 proiecte de parteneriate pentru cooperare ErasmusĂ în domeniul universitar, iar în anul 2022 au fost finanţate 14 proiecte, toate coordonate de universităţi din România. În total, prin Erasmus, atât pentru proiecte de mobilitate, cât şi pentru proiecte de parteneriat, s-au absorbit în anii 2021 şi 2022 circa 86,2 mil. euro, iar rata generală de absorbţie a fondurilor ErasmusĂ a fost de 98,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.