Încasările la impozitul pe venit a persoanelor fizice care dau în chirie imobile, au crescut cu peste 40%

Persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care transmit în posesie sau în folosinţă proprietate imobiliară altor persoane fizice, inclusiv prin utilizarea platformelor Booking, Airbnb și altele, trebuie să își onoreze obligațiunile aferent veniturilor obținute, informează Serviciul Fiscal de Stat.

Încasările la impozitul pe venit de la persoanele fizice care transmit în locațiune bunuri imobile au crescut cu 40,5% în 8 luni ale anului 2023 și constituie 35,6 milioane lei, comparativ cu perioada similară a anului 2022.

Urmare a acțiunilor de conformare voluntară și informare, în perioada lunilor ianuarie-august 2023 au fost identificate 1 636 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile.

De asemenea, au fost efectuate controale la 299 persoane fizice care dau în locațiune bunuri imobile, fiind calculate suplimentar la buget: plăți de bază în sumă de 839,3 mii lei, majorare de întârziere în sumă de 87,4 mii lei și aplicată amendă în mărime de 27,6 mii lei.

În rezultatul acțiunilor întreprinse în primele 8 luni ale anului 2023, au fost înregistrate 15 792 contracte de dare în locațiune a bunurilor imobile, sau cu 26% mai multe decât în perioada similară a anului 2022.

Ghidul privind înregistrarea contractului de transmitere în posesie și în folosinţă a proprietății imobiliare poate fi consultat aici.

#impozit pe venit #chirie #incasari #SFS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.