Capitala europeană unde disperarea atinge cote alarmante. Oamenii îşi pierd casele pentru că nu își pot plăti ratele

În ultimul deceniu, cumpărătorii care au intrat pentru prima dată pe piaţa imobiliară londoneză au abandonat piaţa imobiliară, după ce o creştere bruscă a ratelor la creditele ipotecare şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare i-a forţat pe mulţi să abandoneze, scrie Financial Times.

Finanţatorul ipotecar Halifax a declarat că doar 24,323 de londonezi au cumpărat o casă pentru prima dată între ianuarie şi august 2023, o scădere de 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Capitala este singura regiune din Marea Britanie cu mai puţini cumpărători la prima mână decât în urmă cu un deceniu. În altă parte, împrumuturile ieftine şi ajutoarele guvernamentale post COVID-19 au alimentat o creştere de două cifre în ultimii 10 ani.

Ratele mai mari ale dobânzilor şi inflaţia răspândesc acum problema Londrei în restul pieţei imobiliare din Marea Britanie. Numărul celor care cumpără pentru prima dată o locuinţă în Marea Britanie a scăzut cu 22% faţă de acum un an, între ianuarie şi august, potrivit Halifax. Acest lucru se adaugă la dovezile că majorările de dobândă ale Băncii Angliei încetinesc piaţa imobiliară.

Un salt al inflaţiei a produs o criză serioasă a costului vieţii care abia acum începe să se atenueze şi care, de asemenea, a afectat profund în bugetele gospodăriilor şi în capacitatea de a economisi pentru un depozit.

Asta chiar dacă cerinţele privind depozitele au scăzut cu 12% faţă de anul trecut, iar preţurile locuinţelor au scăzut uşor ca răspuns la cererea mai lentă. Halifax a declarat că preţurile medii ale locuinţelor au scăzut cu 2%, ajungând la 288.030 lire sterline (351.180 dolari) din 2022.

Sud-estul Angliei a suferit cel mai mare declin al cumpărătorilor pentru prima dată în acest an, urmat de Londra şi East Anglia. Acestea sunt, de asemenea, locurile cu cele mai scumpe depozite. Londonezii care îşi cumpără prima casă trebuie să aducă peste 113.000 de lire sterline, în timp ce în sud-estul ţării această cifră depăşeşte 62.000 de lire sterline.

Chiar şi aşa, există semne de uşurare. Scăderea preţurilor proprietăţilor, coroborată cu creşterile salariale, au redus raportul dintre preţul casei şi venit, folosit de Halifax pentru a măsura accesibilitatea, la 5,1, de la 5,8 în iunie anul trecut. Acest lucru înseamnă că locuinţele pentru cei care cumpără pentru prima dată sunt la cel mai accesibil nivel din iunie 2020.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#disperare #rate #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump este pregătit să declanșeze o nouă ofensivă în războiul comercial global, anunțând miercuri după-amiază, în cadrul unei ceremonii programate la Casa Albă, impunerea unor tarife vamale reciproce pentru partenerii comerciali ai Statelor Unite. Noile măsuri, denumite de Trump „Ziua eliberării”, ar urma să intre în vigoare imediat după anunțul oficial, scrie Reuters.

În plus, o taxă vamală globală separată de 25% pentru importurile auto va fi aplicată începând cu 3 aprilie, a confirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Trump susține de săptămâni întregi că noile tarife au scopul de a echilibra ratele vamale scăzute practicate de SUA față de cele ale altor țări și de a contracara barierele netarifare care dezavantajează exporturile americane. Deși unele surse au indicat posibilitatea unei taxe universale de 20%, oficiali din administrație au sugerat că este mai probabilă o abordare diferențiată, cu tarife aplicate individual pe țări, la niveluri ceva mai mici.

Potrivit fostului consilier comercial din primul mandat al lui Trump, numărul țărilor vizate de noile tarife ar putea depăși cele aproximativ 15 menționate anterior de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent – țări cu excedente comerciale majore față de SUA.

Bessent le-a declarat marți congresmenilor republicani că noile tarife reciproce reprezintă un „plafon” al nivelului maxim de taxe impuse și că acestea ar putea fi reduse dacă țările respective vor răspunde cerințelor administrației americane.

De la revenirea la Casa Albă, în urmă cu puțin peste zece săptămâni, Trump a reintrodus taxe vamale de 25% pentru oțel și aluminiu (extinse la produse în valoare de 150 miliarde de dolari) și a impus o taxă de 20% pentru toate importurile din China, invocând lupta împotriva fentanilului. O scutire temporară pentru mărfurile din Canada și Mexic legate de aceste tarife expiră tot miercuri.

Oficialii Casei Albe au confirmat că tarifele se vor aplica cumulativ. De exemplu, un automobil produs în Mexic care anterior era taxat cu 2,5%, va fi supus și tarifelor pentru fentanil, și celor sectoriale auto – ajungând la 52,5%, fără a include și eventualul tarif reciproc.

Pe fondul incertitudinii legate de amploarea noilor taxe, încrederea investitorilor, consumatorilor și a mediului de afaceri este în scădere. Economiștii de la Banca Rezervei Federale din Atlanta estimează că tarifele vor majora prețurile interne, afectând angajările și ritmul de creștere economică.

Piața bursieră a reacționat puternic: de la jumătatea lunii februarie, capitalizarea bursieră americană a pierdut aproape 5 trilioane de dolari. Marți, Wall Street a încheiat sesiunea în teritoriu mixt, investitorii așteptând cu nervozitate detalii despre pachetul de măsuri.

Uniunea Europeană, Canada și Mexic au anunțat deja că vor răspunde prin tarife proprii și alte măsuri de retorsiune. Premierul canadian Mark Carney și președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, au discutat marți despre planuri comune de a „contracara acțiunile comerciale nejustificate” ale Washingtonului.

„În fața unor vremuri dificile, Carney și Sheinbaum au subliniat importanța apărării competitivității nord-americane și a respectării suveranității naționale”, a transmis biroul premierului canadian.

Tot mai multe companii americane se plâng că un val de „Buy Canadian” face ca accesul produselor lor pe rafturile canadiene să devină tot mai dificil.

Trump justifică noile măsuri prin nevoia de a corecta dezechilibrele comerciale majore, acuzând decenii de acorduri de liber schimb care au afectat producătorii americani. Deficitul comercial de bunuri al SUA depășește în prezent 1,2 trilioane de dolari.

Însă economiștii avertizează că tarifele masive vor amplifica inflația și vor lovi atât economia americană, cât și economia globală. Potrivit estimărilor Yale University Budget Lab, o taxă suplimentară de 20% ar costa gospodăria americană medie cel puțin 3.400 de dolari anual.