Aderarea Ucrainei la UE ar aduce Kievului 186 de miliarde de euro

Eventuala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE) i-ar acorda Kievului dreptul de a primi 186 de miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, conform normelor bugetare actuale, relatează miercuri ziarul Financial Times (FT), citat de EFE.

FT a avut acces la un raport intern, care evaluează costurile unei posibile extinderi a blocului comunitar cu nouă ţări, între care şi Ucraina, şi subliniază că aceasta ar implica schimbări semnificative în repartizarea bugetului.

Posibila aderare a ţărilor respective – Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi şase state din Balcanii de Vest – ar conduce la situaţia când „multe” ţări membre care primesc în prezent fonduri ar deveni pentru prima dată contribuabili neţi, în cazul în care normele actuale rămân neschimbate, potrivit documentului.

Costul adăugării acestora la bugetul existent sau la cadrul financiar multianual ar fi de aproximativ 256,8 miliarde de euro, estimează analiza, care indică faptul că bugetul total ar creşte cu 21%, ajungând la 1,47 trilioane de euro.

Pe baza reglementărilor actuale, Ucraina ar fi îndreptăţită să primească 96,5 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune a UE pe o perioadă de şapte ani, ceea ce ar duce la reducerea subvenţiilor agricole pentru membrii actuali cu aproape 20%, notează FT, potrivit documentului.

Ucraina s-ar califica, de asemenea, pentru plăţi de ordinul a 61 de miliarde de euro din fondul de coeziune, destinat îmbunătăţirii infrastructurii în cele mai sărace teritorii, ceea ce i-ar exclude pe beneficiarii actuali, cum ar fi Republica Cehă, Estonia, Lituania, Slovenia, Cipru şi Malta, conform raportului citat.

Până la sfârşitul acestui an, ţările UE trebuie să decidă în unanimitate dacă vor da undă verde începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.

În cadrul unei reuniuni informale care va avea loc vineri în Granada, liderii UE ar urma să se pună de acord asupra unui plan de pregătire pentru o posibilă viitoare extindere a blocului comunitar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.