Prețul gazelor crește, din nou, în Europa, după ce Chevron a închis un câmp offshore israelian

Prețul gazelor naturale în Europa a crescut în ultima săptămână, în condițiile în care evenimentele recente de pe plan mondial au adus incertitudine pe piață, transmite Euronews.

Prețurile gazelor naturale din Europa afișează o incertitudine sporită, investitorii plasând pariuri mai mari pentru lunile următoare din cauza îngrijorărilor tot mai mari legate de operațiunile Chevron din Israel și Australia, care aruncă o umbră asupra perspectivelor pieței.

Prețul de referință european al gazelor naturale, Dutch TTF, a crescut cu peste 10% față de săptămâna trecută și cu peste 38% față de luna trecută, miercuri, la ora 11 CET.

Prețul pentru o livrare în noiembrie 2023 s-a apropiat de 50 de euro pe megawatt-oră, cel mai ridicat din aprilie, după o creștere de 15% luni, pe fondul creșterii îngrijorărilor legate de aprovizionare.

Gigantul petrolier american Chevron Corp a oprit producția la câmpul său offshore de gaze naturale Tamar, în apropierea coastei de nord a Israelului, după ce a primit instrucțiuni în acest sens din partea guvernului israelian, din cauza unor probleme de siguranță, în contextul intensificării conflictului din regiune.

Se crede că zăcământul Tamar conține peste 300 de miliarde de metri cubi de gaz.

În același timp, lucrătorii de la instalațiile de gaz natural lichefiat ale Chevron Corp din Australia ar fi plănuit să reia grevele.

Prețurile europene la gaze au crescut și ele ca urmare a știrii că gazoductul offshore Balticconnector a fost avariat între Finlanda și Estonia. Scurgerea a dus la oprirea fluxului de gaze, iar lucrările de reparații ar putea dura câteva luni.

Ar trebui ca Europa să se îngrijoreze cu privire la aprovizionarea cu gaze?

Depozitele de gaze din întreaga Europă sunt pline în proporție de peste 90% din capacitate, inclusiv o cantitate mare de gaze moștenită din iarna 2022/23. Există, de asemenea, volume suplimentare în curs de stocare în instalațiile de depozitare ucrainene.

Există, de asemenea, o probabilitate ridicată, semnalează Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice, ca Europa să aibă o iarnă foarte blândă, ceea ce ar putea reduce cererea de combustibili pentru încălzire.

Cu toate acestea, deoarece se suspectează că sabotajul se află la originea scurgerii din conducta Balticconnector, au apărut îngrijorări cu privire la vulnerabilitatea infrastructurii europene de conducte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chevron #gaz #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul României, Ilie Bolojan, a prezentat vineri după-amiază, în cadrul unei conferințe de presă, următoarele două pachete de măsuri fiscale și administrative pregătite de Guvern, cu accent pe combaterea evaziunii, reforma companiilor de stat, reducerea risipei în sănătate și reorganizarea administrației publice locale.

Un prim grup de lucru, condus de vicepremierul Tánczos Barna, va elabora modificări legislative pentru combaterea evaziunii fiscale și a fraudei cu fonduri publice. Printre obiective se numără reorganizarea ANAF prin introducerea unor mandate limitate pentru conducere, stabilirea de indicatori de performanță și accelerarea digitalizării.

Totodată, se va reforma modul de funcționare al companiilor de stat: indicatorii de performanță vor fi revizuiți, numărul membrilor în consiliile de administrație va fi redus, iar indemnizațiile plafonate. „Nu mai putem accepta manageri cu salarii de zeci de mii de euro care nu produc performanță. Nu poți conduce o companie de stat monopolistă și să ai randamente sub media pieței”, a spus premierul.

Un al doilea grup de lucru, coordonat de vicepremierul Cseke Attila, se va ocupa de reorganizarea administrației publice locale. Primăriile vor primi mai multă autoritate, inclusiv dreptul de a reglementa activitatea sălilor de jocuri de noroc. Totodată, se vor introduce grile uniforme de salarizare, iar personalul din administrațiile locale va fi redimensionat în funcție de numărul real de locuitori și servicii oferite.

Premierul a subliniat și risipa gravă din sistemul de sănătate: „Cheltuielile au crescut de la 49 miliarde lei în 2021 la peste 77 miliarde în 2025, dar percepția publică nu s-a îmbunătățit”. Guvernul intenționează să lege salariile din spitale de performanță, să combată decontările fictive și să încurajeze folosirea medicamentelor generice.

Un capitol distinct vizează reforma pensiilor speciale: Guvernul propune majorarea vârstei de pensionare a magistraților la un nivel apropiat de cel general și recalcularea pensiilor speciale în funcție de salariul net, nu de cel brut. „Nu mai putem susține un sistem în care cineva se pensionează la 48 de ani cu o pensie cât ultimul salariu. Este injust și nesustenabil”, a declarat Bolojan.

Premierul a mai punctat că primul pachet fiscal deja adoptat a fost bine primit de piețele financiare și de oficialii europeni. România a reușit să se împrumute recent la dobânzi mai mici, economisind peste 200 de milioane de euro doar din reducerea costurilor de finanțare. „Pentru a menține acest trend, avem nevoie de stabilitate politică și aplicarea rapidă a următoarelor măsuri”, a conchis Bolojan.