Prețul gazelor crește, din nou, în Europa, după ce Chevron a închis un câmp offshore israelian

Prețul gazelor naturale în Europa a crescut în ultima săptămână, în condițiile în care evenimentele recente de pe plan mondial au adus incertitudine pe piață, transmite Euronews.

Prețurile gazelor naturale din Europa afișează o incertitudine sporită, investitorii plasând pariuri mai mari pentru lunile următoare din cauza îngrijorărilor tot mai mari legate de operațiunile Chevron din Israel și Australia, care aruncă o umbră asupra perspectivelor pieței.

Prețul de referință european al gazelor naturale, Dutch TTF, a crescut cu peste 10% față de săptămâna trecută și cu peste 38% față de luna trecută, miercuri, la ora 11 CET.

Prețul pentru o livrare în noiembrie 2023 s-a apropiat de 50 de euro pe megawatt-oră, cel mai ridicat din aprilie, după o creștere de 15% luni, pe fondul creșterii îngrijorărilor legate de aprovizionare.

Gigantul petrolier american Chevron Corp a oprit producția la câmpul său offshore de gaze naturale Tamar, în apropierea coastei de nord a Israelului, după ce a primit instrucțiuni în acest sens din partea guvernului israelian, din cauza unor probleme de siguranță, în contextul intensificării conflictului din regiune.

Se crede că zăcământul Tamar conține peste 300 de miliarde de metri cubi de gaz.

În același timp, lucrătorii de la instalațiile de gaz natural lichefiat ale Chevron Corp din Australia ar fi plănuit să reia grevele.

Prețurile europene la gaze au crescut și ele ca urmare a știrii că gazoductul offshore Balticconnector a fost avariat între Finlanda și Estonia. Scurgerea a dus la oprirea fluxului de gaze, iar lucrările de reparații ar putea dura câteva luni.

Ar trebui ca Europa să se îngrijoreze cu privire la aprovizionarea cu gaze?

Depozitele de gaze din întreaga Europă sunt pline în proporție de peste 90% din capacitate, inclusiv o cantitate mare de gaze moștenită din iarna 2022/23. Există, de asemenea, volume suplimentare în curs de stocare în instalațiile de depozitare ucrainene.

Există, de asemenea, o probabilitate ridicată, semnalează Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice, ca Europa să aibă o iarnă foarte blândă, ceea ce ar putea reduce cererea de combustibili pentru încălzire.

Cu toate acestea, deoarece se suspectează că sabotajul se află la originea scurgerii din conducta Balticconnector, au apărut îngrijorări cu privire la vulnerabilitatea infrastructurii europene de conducte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chevron #gaz #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati