Rusia, măcinată de criză! Inflaţia a explodat pe fondul situaţiei dificile de pe piaţa muncii

Rata inflaţiei în Rusia a accelerat în septembrie, înregistrând cel mai rapid ritm lunar de creştere din aprilie 2022, arată datele publicate de Oficiul de Statistică Rosstat, transmite Reuters.

Banca Centrală a Rusiei a majorat succesiv rata dobânzii, până la 13%, în timp ce deprecierea rublei s-a adăugat presiunilor inflaţioniste provocate de înăsprirea pieţei muncii şi cererea mai ridicată din partea consumatorilor.

Analiştii se aşteaptă ca luna aceasta Banca Centrală a Rusiei să crească din nou dobânda.

În septembrie, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 6%, de la 5,15% luna precedentă, şi uşor peste nivelul de 5,8% previzionat de analiştii intervievaţi de Reuters.

Banca Centrală a Rusiei estimează anul acesta o scădere a inflaţiei până la 5% – 6,5%, în condiţiile în care ţinta sa pe termen mediu este de 4%.

În ritm lunar, inflaţia a urcat la 0,87%, de la 0,28% luna precedentă, în timp ce analiştii se aşteptau la 0,7%. Este cea mai rapidă creştere lunară din ultimele 17 luni.

Una din temerile cheie ale gospodăriilor din Rusia o reprezintă inflaţia, după un deceniu de crize economice în care nu au reuşit să facă economii, iar creşterea preţurilor a afectat standardele de trai în întreaga ţară.

„Împreună cu Banca Centrală a Rusiei, vom lua toate măsurile necesare pentru a readuce inflaţia spre ţinta noastră”, a dat asigurări ministrul Finanţelor, Anton Siluanov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accelerare #inflație #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să se afle într-o zonă de stagnare, potrivit celei mai recente ediții a Indicatorului Expert-Grup „Termometrul Economic al Moldovei”, care sintetizează evoluția principalilor indicatori economici publicați de Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei.

Datele pentru aprilie 2026 arată că indicatorul compozit a ajuns la +0,07 deviații standard față de media istorică, în timp ce media mobilă pe trei luni s-a situat la +0,04 deviații standard. Ambele valori se încadrează în intervalul definit de autori drept regim de stagnare.

Potrivit Expert-Grup, economia beneficiază de impulsuri pozitive din partea producției industriale, comerțului cu amănuntul și exporturilor. În aprilie, comerțul cu amănuntul a avut cea mai mare contribuție pozitivă la indicator (+0,18σ), urmat de producția industrială (+0,15σ) și exporturi (+0,03σ), care au crescut cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, semnalele favorabile sunt contrabalansate de creșterea primei de risc din economie și de deteriorarea calității portofoliilor bancare. Cea mai mare contribuție negativă provine din diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază a BNM (-0,20σ), urmată de evoluția creditelor neperformante (-0,11σ).

„Creșterea primei de risc dintre randamentul VMS și rata de bază a menținut media mobilă în jurul valorii zero regim de stagnare în primele luni ale anului 2026”, se arată în analiza Expert-Grup.

Autorii studiului notează că economia a traversat în ultimii ani mai multe șocuri, de la criza bancară din 2014-2015 și pandemia COVID-19 până la efectele războiului din Ucraina și crizei energetice. După o perioadă îndelungată de declin și stagnare, indicatorul a revenit în teritoriu pozitiv în a doua jumătate a anului 2025, însă fără a semnala încă o creștere economică robustă.

Potrivit Expert-Grup, indicatorul urmărește relativ fidel evoluția PIB-ului și a anticipat o parte importantă a recesiunilor din ultimii 15 ani. În primul trimestru al anului 2026, semnalul de stagnare transmis de indicator a coincis cu încetinirea creșterii economice la doar 0,4%.

Conform metodologiei utilizate, economia intră în regim de creștere atunci când indicatorul depășește pragul de +0,1 deviații standard, iar valorile sub -0,1 semnalează declin economic.

#stagnare #recesiune #economie