Prețul gazelor crește, din nou, în Europa, după ce Chevron a închis un câmp offshore israelian

Prețul gazelor naturale în Europa a crescut în ultima săptămână, în condițiile în care evenimentele recente de pe plan mondial au adus incertitudine pe piață, transmite Euronews.

Prețurile gazelor naturale din Europa afișează o incertitudine sporită, investitorii plasând pariuri mai mari pentru lunile următoare din cauza îngrijorărilor tot mai mari legate de operațiunile Chevron din Israel și Australia, care aruncă o umbră asupra perspectivelor pieței.

Prețul de referință european al gazelor naturale, Dutch TTF, a crescut cu peste 10% față de săptămâna trecută și cu peste 38% față de luna trecută, miercuri, la ora 11 CET.

Prețul pentru o livrare în noiembrie 2023 s-a apropiat de 50 de euro pe megawatt-oră, cel mai ridicat din aprilie, după o creștere de 15% luni, pe fondul creșterii îngrijorărilor legate de aprovizionare.

Gigantul petrolier american Chevron Corp a oprit producția la câmpul său offshore de gaze naturale Tamar, în apropierea coastei de nord a Israelului, după ce a primit instrucțiuni în acest sens din partea guvernului israelian, din cauza unor probleme de siguranță, în contextul intensificării conflictului din regiune.

Se crede că zăcământul Tamar conține peste 300 de miliarde de metri cubi de gaz.

În același timp, lucrătorii de la instalațiile de gaz natural lichefiat ale Chevron Corp din Australia ar fi plănuit să reia grevele.

Prețurile europene la gaze au crescut și ele ca urmare a știrii că gazoductul offshore Balticconnector a fost avariat între Finlanda și Estonia. Scurgerea a dus la oprirea fluxului de gaze, iar lucrările de reparații ar putea dura câteva luni.

Ar trebui ca Europa să se îngrijoreze cu privire la aprovizionarea cu gaze?

Depozitele de gaze din întreaga Europă sunt pline în proporție de peste 90% din capacitate, inclusiv o cantitate mare de gaze moștenită din iarna 2022/23. Există, de asemenea, volume suplimentare în curs de stocare în instalațiile de depozitare ucrainene.

Există, de asemenea, o probabilitate ridicată, semnalează Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice, ca Europa să aibă o iarnă foarte blândă, ceea ce ar putea reduce cererea de combustibili pentru încălzire.

Cu toate acestea, deoarece se suspectează că sabotajul se află la originea scurgerii din conducta Balticconnector, au apărut îngrijorări cu privire la vulnerabilitatea infrastructurii europene de conducte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chevron #gaz #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina