Gazprom, în pragul prăbușirii. Valoare de piață a gigantului rus a ajuns la jumătatea cotei unei companii din Norvegia

China nu va putea înlocui complet piața europeană pierdută de gigantul energetic rus Gazprom. Chiar și în cel mai bun scenariu pentru Rusia, China va reprezenta doar aproximativ două treimi din volumele care au mers cândva în Europa.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, Europa a abandonat gazul rusesc, prăbușind profiturile Gazprom. Acest lucru a fost relatat de agenția de știri Bloomberg, citat de ziare.com.

Moscova încă speră ca Europa să fie înlocuită de China. Dar prețurile vor fi mai mici și va fi nevoie de ani și investiții uriașe pentru a stabili aprovizionarea.

„Nu văd prea multe șanse ca Rusia să încheie un nou acord cu China în acest an, în ciuda dorinței părții ruse”, a declarat Kevin Tu, directorul general al companiei de cercetare Agora Energy Transition China.

„Gazprom a slăbit semnificativ ca armă economică”, a spus Maximilian Hess, cercetător la Institutul de Cercetare în Politică Externă.

„Putin pare să fi calculat greșit atunci când a tăiat gazul în Europa”, a spus Maria Snegovaya, cercetător senior la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington.

„O mare parte din piața europeană a fost pierdută în favoarea Rusiei, iar importanța geopolitică a Gazprom pare să fie în declin — asta-i tot”.

Beijingul a crescut importurile de energie rusească, dar a învățat lecții din dependența Europei de gazul rusesc. Cu toate acestea, orice acord nu va fi suficient pentru ca Gazprom să capete influența de dinaintea războiului. Valoarea sa de piață, cândva a treia cea mai mare din lume, este acum mai puțin de jumătate din cea a Equinor ASA din Norvegia (o companie internațională de energie).

Oamenii din interior cred că șansele de recuperare ale Gazprom sunt mici. Fostul vicepreședinte al consiliului de administrație al Gazprom, Alexander Riazanov, spune că gigantul ru „nu are perspective pentru următorii 5-10 ani”. Eșecurile companiei arată cât de vulnerabilă este Rusia atât la presiunea internațională, cât și la ambițiile lui Putin.

Compania a înregistrat o pierdere în al doilea trimestru, iar producția a scăzut cu 25% în prima jumătate a anului trecut, până la cel mai scăzut nivel din istoria sa de 30 de ani.

Incertitudinea războiului și pierderea unei mari părți a pieței europene au slăbit poziția de negociere a Rusiei, lăsând discuțiile cu China blocate luni de zile.

Starea de spirit a celor apropiați de Gazprom este pesimistă. Chiar dacă Beijingul ar arăta bunăvoință față de Putin printr-un acord energetic, nu ar oferi aceleași condiții financiare ca Europa, a declarat un fost director al companiei, sub condiția anonimatului, adăugând că vina este implicarea Gazprom în politică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gigant #actiuni #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză