Putin se gândește cum să îngenuncheze enclava transnistreană?! Tiraspolul nu știe dacă Gazprom va mai livra gaz

Malul stâng nu poate supraviețui fără banii achitați pentru energie electrică produsă de MGRES, iar malul drept, desigur, are nevoie de o sursă energetică ieftină. Dacă vorbim în termeni de șah, e un pat, un egal-egal cu ambele părți, a declarat Victor Bînzari, directorul Energocom.

„Energocom a avut un contract de achiziție a curentului cu centrala da la Cuciurgan care a expirat la sfârșitul lunii septembrie. S-a discutat și se mai discută semnarea unui contract pe un termen mai lung de până la sfârșitul anului 2024. În primul rând este vorba de previzibilitate pentru noi, însă deocamdată nu este o decizie. Se așteaptă niște confirmări, pentru că centrala de la Cuciurgan nu are certitudinea că va primi gaz și din acest motiv s-a mai luat o luna pentru a primi confirmările necesare (Gazprom n.a). În octombrie se așteaptă acel document care le va garanta livrarea de gaze”, a explicat Bînzari într-un podcast de la Europa Liberă.

Bînzari susține că Energocom nu cumpără curent doar dintr-o singură sură. „Cumpărăm sau de la OPCOM din România sau din Ucraina care au livra cantități necesare. (…) Însă în perioada rece a anului, în sezonul de încălzire, crește producția de energie livrată de CET-uri, care împreună cu eolienele și fotovoltaicele ajunge la 40% din necesar”.

Contractul prevede ca MGRES, centrala electrică situată în regiunea Transnistria prevede furnizarea a aproximativ 85% necesarul de energie electrică pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului. Restul energiei necesare este asigurat din surse regenerabile, centralele de cogenerare și prin contracte cu producători din România, Ucraina și de pe bursa OPCOM din România.

Anterior, ministrul Energiei, Victor Parlicov susținea că decizia de prelungire a contractului pentru o luna martie are ca scop pregătirea pentru negocieri pe termen lung și menținerea continuității furnizării de energie electrică în regiunea de est a țării.

În prezent, Chișinăul cumpără energie electrică de la Cuciurgan la un preț de 66 de dolari per MW/h.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cuciurgan #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.