Profit record pentru băncile din Republica Moldova! Creditele scumpe le-au umplut pușculița

Băncile din Republica Moldova au înregistrat un profit net considerabil în perioada ianuarie-septembrie 2023, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Această perioadă a însemnat o creștere semnificativă a profitului net, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, înregistrându-se un câștig total de 3 miliarde 355,2 milioane de lei. Acest lucru reprezintă o creștere de 508,7 milioane de lei, sau 17,9%, față de aceeași perioadă a anului 2022.

Toate cele 11 bănci din Republica Moldova au raportat profituri în primele nouă luni ale anului 2023. Din totalul profitului net, aproximativ 2 miliarde 921,4 milioane de lei, reprezentând 87,1% din câștigul total, au fost obținute de către patru bănci majore: MAIB, Moldindconbank, OTP Bank și Victoriabank. Celelalte 7 bănci au adus un aport de 433,8 milioane de lei la profitul net.

Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei, cele patru bănci cu cel mai mare profit net în primele nouă luni ale anului 2023 sunt: MAIB – 957,84 milioane de lei, Moldindconbank – 770,38 milioane de lei, OTP Bank – 622,13 milioane de lei și Victoriabank – 571,05 milioane de lei.

Celelalte bănci care au raportat profit net în această perioadă includ ProCreditBank, FinComBank, Eximbank, Energbank, BCR Chișinău, EuroCreditBank și Comerțbank.

Această creștere semnificativă a profitului net indică o îmbunătățire a condițiilor economice pentru bănci și o gestionare eficientă a activităților financiare. Totodată, reflectă stabilitatea sectorului bancar din Republica Moldova în această perioadă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul rus pregătește o nouă măsură fiscală care ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor pentru produsele mărcilor occidentale. Potrivit presei economice ruse, autoritățile de la Moscova intenționează să extindă taxele vamale majorate nu doar asupra țărilor „neprietenoase”, ci și asupra brandurilor acestora, chiar dacă mărfurile sunt importate prin state terțe.

După introducerea în 2022 a taxelor de import între 20% și 50% pentru bunurile provenite din țările occidentale, mulți importatori ruși au găsit modalități de ocolire a măsurii — prin reexport sau prin plasarea formală a producției în state „prietenoase”. Astfel, hainele franceze deveneau oficial „sârbești” sau „chinezești”, iar plăcile ceramice italiene — „turcești”.

„Această portiță se închide”, a declarat un reprezentant al unei mari companii de comerț exterior, confirmând că Ministerul Industriei și Comerțului lucrează la o inițiativă ce ar impune luarea în considerare nu doar a țării de origine, ci și a deținătorului mărcii comerciale la momentul vămuiri.

Ministrul Anton Alihanov a explicat în fața deputaților că propunerea va fi analizată de grupul de lucru privind măsurile tarifare, condus de vicepremierul Aleksandr Novak. „Din punct de vedere tehnic, este realizabil. Nu vedem obstacole majore, dar trebuie implicate FTS și Rospatent pentru implementare”, a spus oficialul.

Importatorii avertizează că, dacă această regulă va fi adoptată, valul următor de scumpiri este inevitabil. În prezent, taxele majorate se aplică deja pentru zeci de categorii de produse — de la bere, parfumuri și haine, până la produse metalurgice, acumulatori și echipamente industriale.

Ultima actualizare a listei, publicată pe 5 septembrie, a adăugat produse precum margarina, bananele, nucile și apa minerală.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor de la Moscova, deficitul bugetar al Rusiei va depăși 5,7 trilioane de ruble în 2025, motiv pentru care autoritățile intensifică taxarea importurilor și extind baza fiscală. Începând cu martie 2026, și afacerile mici și mijlocii care vând produse importate pe platformele de tip marketplace vor fi obligate să achite TVA.