Analiză Reuters: Monedele digitale ale băncilor centrale trebuie să își demonstreze valoarea

23 Oct. 2023, 08:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
23 Oct. 2023, 08:07 // Actual //  Lupu Eduard

Un pas important făcut de Banca Centrală Europeană în direcția lansării unui euro digital în câțiva ani înseamnă că a venit timpul ca cea mai nouă formă a banilor să își dovedească valoarea, arată o analiză a agenției de presă Reuters.

Câteva țări au introdus monede digitale ale băncilor centrale (Central Bank Digital Currencies -CBDC), China testează un prototip de yuan cu 200 de milioane de utilizatori, India se pregătește pentru un proiect pilot și aproximativ 130 de țări, reprezentând 98% din economia mondială, explorează numerarul digital.

Măsura luată miercuri de BCE de a stabili un proiect pilot care ar putea duce la o monedă digitală pentru cele 20 de țări care utilizează moneda comună, devenind astfel prima bancă centrală occidentală de mare greutate care merge oficial înainte, ar putea deveni un model global.

Susținătorii spun că CBDC-urile vor moderniza plățile cu noi funcționalități și vor oferi o alternativă la numerarul fizic, care pare în declin terminal.

Dar rămân întrebări cu privire la motivul pentru care CBDC-urile reprezintă un progres, având în vedere gradul scăzut de adoptare în țările care le-au adoptat, cum ar fi Nigeria, precum și protestele împotriva planurilor BCE, care arată îngrijorarea publicului cu privire la spionaj.

Bancherii comerciali se tem de costuri și de posibilele hemoragii de depozite, deoarece clienții ar putea muta bani în conturile băncilor centrale, în timp ce țările în curs de dezvoltare se tem că un dolar, un euro sau un yuan digital ușor accesibil ar putea provoca haos în sistemele lor.

“Ce sunt banii?”

Planul BCE “este o afacere foarte importantă și o mare parte din restul lumii urmărește cu atenție acest lucru”, a declarat Josh Lipsky, care conduce un tracker global CBDC la Atlantic Council.

“Este una dintre cele mai mari bănci centrale, așa că, dacă va veni cu răspunsuri la problemele de confidențialitate și de securitate cibernetică și la capacitatea de a o folosi offline, va avea o mare influență”.

Băncile centrale au fost speriate și au trecut la acțiune în urmă cu cinci ani, când Facebook a lansat planuri pentru o monedă separată. Acum, însă, factorii de decizie politică nu au reușit încă să convingă pe deplin pe mulți de ce sunt necesare CBDC-urile.

Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE care supraveghează activitatea băncii în domeniul euro digital, a declarat că ar ajuta la “asigurarea viitorului” monedei și ar reduce ceea ce el a numit o dependență excesivă de sistemele de plată ale cardurilor de credit cu sediul în SUA.

Dar experții se scarpină în cap.

“Nu este încă clar ce anume ar putea fi făcut cu un CBDC de retail care nu ar putea fi replicat și cu banii băncilor comerciale”, a declarat directorul general al Barclays pentru tehnologii avansate, Lee Braine, care a fost implicat în unele dintre proiectele Băncii Angliei privind lira digitală.

“Este posibil să se încalce o parte din unicitatea banilor”, a spus el, subliniind riscul unui sistem pe două niveluri dacă CBDC-urilor li se permit funcționalități sau reguli de divulgare a datelor diferite de cele ale conturilor bancare.

“Totul se reduce la întrebarea: ce sunt banii?”.

Definirea unui standard global

O necunoscută cheie este dacă Rezerva Federală a SUA sau Banca Japoniei vor lansa CBDC-uri de retail.

India ar putea fi un mediu de testare mai eficient decât China, deoarece, în timp ce fiecare gigant asiatic are mai mult de 1 miliard de locuitori, India are o economie mult mai deschisă.

În schimb, Canada și alte câteva țări par să tragă frâna, în timp ce majoritatea celor care folosesc deja CBDC-uri înregistrează un interes foarte scăzut.

Datele din această lună din Bahamas, care a lansat prima monedă digitală din lume în 2020, au arătat că tranzacțiile personale cu SandDollar-ul său au scăzut cu 11% în primele șapte luni ale anului, în timp ce reîncărcările din portofel au scăzut de patru ori.

Un document al Fondului Monetar Internațional (FMI) din luna mai a descris adoptarea publică a monedei eNaira din Nigeria ca fiind “dezamăgitor de scăzută”, 98,5% dintre portofele nefiind nici măcar folosite.

“Nivelul actual de adoptare a monedei eNaira reflectă stadiul incipient de conștientizare a CBDC”, a declarat banca centrală a țării într-un răspuns scris la întrebări, adăugând că acesta a fost “în concordanță” cu așteptările.

Bo Li, un director general adjunct al FMI, a declarat luna aceasta că împrumutătorul multilateral ajută zeci de țări cu planurile CBDC și că va publica în curând un ghid de instrucțiuni. Acesta construiește ceea ce numește platforma sa XC, destinată procesării sau “decontării” tranzacțiilor CBDC.

Lipsky, de la Atlantic Council, a declarat că acest lucru, împreună cu alegerile tehnologice făcute de BCE și India, ar putea începe să definească un standard mondial, așa cum a făcut VHS la începutul erei casetelor video.

“Întrebarea principală” cu privire la dezvoltarea CBDC-urilor, a spus Lipsky, “este cum îmbunătățește acest lucru sistemul financiar? Despre asta este vorba cu adevărat”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Iul. 2024, 17:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
21 Iul. 2024, 17:13 // Actual //  Lupu Eduard

Administraţia Naţională (AN) Apele Române a anunţat vineri că România a solicitat majorarea debitului de apă eliberată din barajul Stânca-Costeşti, de la 38 mc/s la circa 60 mc/s, pentru o perioadă de 7 zile.

”În urma solicitării părţii române, grupul operativ tehnic de la acumularea Stânca-Costeşti a aprobat şi executat majorarea debitului evacuat din acumulare, de la 38 mc/s la circa 60 mc/s pentru o perioadă de 7 zile. Partea română şi cea din Republica Moldova vor monitoriza situaţia debitelor afluente (care intră în acumulare) în vederea pregătirii manevrelor ulterioare,” a transmis ANM Apele Române, potrivit news.ro.

Instituţia a precizat că reparaţia conductei prizei de rezervă de la barajul Stânca-Costeşti a fost finalizată, asigurând astfel resursele de apă necesare atât pentru alimentarea cu apă a judeţului Botoşani, cât şi pentru irigaţiile deservite de această sursă.

Din cauza secetei severe, mai multe zone din România se confruntă cu probleme în furnizarea apei, în peste 290 de localităţi fiind impuse restricţii. Majorarea debitului de apă evacuată din barajul Stânca-Costeşti este o măsură esenţială pentru a face faţă acestei situaţii critice şi pentru a asigura necesarul de apă pentru populaţie şi agricultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău