Analiză Reuters: Monedele digitale ale băncilor centrale trebuie să își demonstreze valoarea

Un pas important făcut de Banca Centrală Europeană în direcția lansării unui euro digital în câțiva ani înseamnă că a venit timpul ca cea mai nouă formă a banilor să își dovedească valoarea, arată o analiză a agenției de presă Reuters.

Câteva țări au introdus monede digitale ale băncilor centrale (Central Bank Digital Currencies -CBDC), China testează un prototip de yuan cu 200 de milioane de utilizatori, India se pregătește pentru un proiect pilot și aproximativ 130 de țări, reprezentând 98% din economia mondială, explorează numerarul digital.

Măsura luată miercuri de BCE de a stabili un proiect pilot care ar putea duce la o monedă digitală pentru cele 20 de țări care utilizează moneda comună, devenind astfel prima bancă centrală occidentală de mare greutate care merge oficial înainte, ar putea deveni un model global.

Susținătorii spun că CBDC-urile vor moderniza plățile cu noi funcționalități și vor oferi o alternativă la numerarul fizic, care pare în declin terminal.

Dar rămân întrebări cu privire la motivul pentru care CBDC-urile reprezintă un progres, având în vedere gradul scăzut de adoptare în țările care le-au adoptat, cum ar fi Nigeria, precum și protestele împotriva planurilor BCE, care arată îngrijorarea publicului cu privire la spionaj.

Bancherii comerciali se tem de costuri și de posibilele hemoragii de depozite, deoarece clienții ar putea muta bani în conturile băncilor centrale, în timp ce țările în curs de dezvoltare se tem că un dolar, un euro sau un yuan digital ușor accesibil ar putea provoca haos în sistemele lor.

“Ce sunt banii?”

Planul BCE “este o afacere foarte importantă și o mare parte din restul lumii urmărește cu atenție acest lucru”, a declarat Josh Lipsky, care conduce un tracker global CBDC la Atlantic Council.

“Este una dintre cele mai mari bănci centrale, așa că, dacă va veni cu răspunsuri la problemele de confidențialitate și de securitate cibernetică și la capacitatea de a o folosi offline, va avea o mare influență”.

Băncile centrale au fost speriate și au trecut la acțiune în urmă cu cinci ani, când Facebook a lansat planuri pentru o monedă separată. Acum, însă, factorii de decizie politică nu au reușit încă să convingă pe deplin pe mulți de ce sunt necesare CBDC-urile.

Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE care supraveghează activitatea băncii în domeniul euro digital, a declarat că ar ajuta la “asigurarea viitorului” monedei și ar reduce ceea ce el a numit o dependență excesivă de sistemele de plată ale cardurilor de credit cu sediul în SUA.

Dar experții se scarpină în cap.

“Nu este încă clar ce anume ar putea fi făcut cu un CBDC de retail care nu ar putea fi replicat și cu banii băncilor comerciale”, a declarat directorul general al Barclays pentru tehnologii avansate, Lee Braine, care a fost implicat în unele dintre proiectele Băncii Angliei privind lira digitală.

“Este posibil să se încalce o parte din unicitatea banilor”, a spus el, subliniind riscul unui sistem pe două niveluri dacă CBDC-urilor li se permit funcționalități sau reguli de divulgare a datelor diferite de cele ale conturilor bancare.

“Totul se reduce la întrebarea: ce sunt banii?”.

Definirea unui standard global

O necunoscută cheie este dacă Rezerva Federală a SUA sau Banca Japoniei vor lansa CBDC-uri de retail.

India ar putea fi un mediu de testare mai eficient decât China, deoarece, în timp ce fiecare gigant asiatic are mai mult de 1 miliard de locuitori, India are o economie mult mai deschisă.

În schimb, Canada și alte câteva țări par să tragă frâna, în timp ce majoritatea celor care folosesc deja CBDC-uri înregistrează un interes foarte scăzut.

Datele din această lună din Bahamas, care a lansat prima monedă digitală din lume în 2020, au arătat că tranzacțiile personale cu SandDollar-ul său au scăzut cu 11% în primele șapte luni ale anului, în timp ce reîncărcările din portofel au scăzut de patru ori.

Un document al Fondului Monetar Internațional (FMI) din luna mai a descris adoptarea publică a monedei eNaira din Nigeria ca fiind “dezamăgitor de scăzută”, 98,5% dintre portofele nefiind nici măcar folosite.

“Nivelul actual de adoptare a monedei eNaira reflectă stadiul incipient de conștientizare a CBDC”, a declarat banca centrală a țării într-un răspuns scris la întrebări, adăugând că acesta a fost “în concordanță” cu așteptările.

Bo Li, un director general adjunct al FMI, a declarat luna aceasta că împrumutătorul multilateral ajută zeci de țări cu planurile CBDC și că va publica în curând un ghid de instrucțiuni. Acesta construiește ceea ce numește platforma sa XC, destinată procesării sau “decontării” tranzacțiilor CBDC.

Lipsky, de la Atlantic Council, a declarat că acest lucru, împreună cu alegerile tehnologice făcute de BCE și India, ar putea începe să definească un standard mondial, așa cum a făcut VHS la începutul erei casetelor video.

“Întrebarea principală” cu privire la dezvoltarea CBDC-urilor, a spus Lipsky, “este cum îmbunătățește acest lucru sistemul financiar? Despre asta este vorba cu adevărat”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Monede #BCE #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă Bursa de Valori va fi înființată Chișinău. Această investiție strategică vine din partea Bursei de Valori București, care va contribui la crearea unei burse moderne, adaptate necesităților economiei noastre, a annțat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-o postare pe Facebook.

„Vom avea o bursă de valori care să servească și să susțină necesitățile economiei noastre. Statul va fi acționar cu o participație, iar acest lucru ne va permite să influențăm direcția de dezvoltare a Bursei și să menținem angajamentul ferm de a dezvolta piața de capital din Moldova”, a subliniat ministrul Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, o bursă de valori oferă posibilitatea de a investi în instrumente financiare, ceea ce va contribui la creșterea economiilor și la dezvoltarea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile locale vor avea acces mai ușor la capital din România și din alte colțuri ale lumii, datorită tehnologiilor avansate de tranzacționare.

Printre beneficiile principale ale acestui proiect se numără se numără posibilitatea ca toți cetățenii să investească în instrumente financiare ce vor sprijini fondurile de pensii și asigurările private, accesul mai rapid al companiilor locale la capital românesc și internațional, atragerea investitorilor instituționali globali, care vor contribui la integrarea companiilor noastre în lanțurile valorice globale, conectarea pieței Moldovei la piețele europene și accelerarea dezvoltării pieței noastre de capital și parteneriatul cu Bursa de Valori București, care aduce expertiză și credibilitate internațională.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.